Iolanda Balaș Soter bate cu pumnul în masa lui Dej!

Iolanda Balaș Soter bate cu pumnul în masa lui Dej!

Iolanda Balas Soter bate cu pumnul în masa lui Dej! În 1960, Iolanda Balaș Soter intră peste Dej la Comitetul Central și promite două lucruri: o medalie și că bu va fugi din țară. Era perioada isteriei față de etnicii maghiari din România

Iolanda Balaș Soter bate cu pumnul în masa lui Dej! În 1960, Iolanda Balaș Soter intră peste Dej la Comitetul Central și promite două lucruri: o medalie și că bu va fugi din țară. Era perioada isteriei față de etnicii maghiari din România

”Liniște! Sare Iolanda Balas”! Acestea sunt vorbele memorabile ale comentatorilor sportivi români  la marile competiții internaționale. Iolanda Balas s-a născut la 12 decembrie 1936, în Timișoara. Iolanda a avut confesiune catolică și origine etnic maghiară. S-a născut dintr-o familie modestă, tatăl lăcătuș mecanic și mama casnică. După cel de-al doilea război mondial, tatăl ei a rămas în Ungaria, Iolanda crescând în Timișoara, unde a urmat Liceul Catolic de Fete administrat de călugărițe romano-catolice. Aici a cunoscut duritatea antrenamentelor de educație fizică, ajungând să atingă înălțimea de 1, 85 m.

Iolanda Balaș Soter - o campioană de calibru la sărituri

A debutat în sport sub îndrumarea lui Janos Soter, săritor de performanță, acesta devenind ulterior chiar soțul ei. S-a antrenat la electrica Timișoara, după care, în 1957 a ajuns la CCA (Steaua București). Deja în 1956, doborâse recordul mondial la săritura în înălțime stabilit de Thelma Hopkins din Marea Britanie. Până în 1967, Iolanda Balas Soter a marcat 150 de întreceri sportive, doborând de 14 ori propriul record, de la 1,75, la 1,91m.

Ne puteți urmări și pe Google News

La Jocurile Olimpice de la Roma și Tokyo și-a dominat practic adversarele. La Roma, încă din prima încercare a sărit 1,73 de m, după ce 14 adversare epuizaseră toate încercările rămânând la 1,71. Atunci, Iolanda a sărit 1, 77, 1,81, 1,85 m. La Tokyo a atins performanța de 1,90 m.

Rămâne memorabilă atitudinea sa din 1960. Lotul olimpic al României deja plecase la Roma. Janos Soter avea pașaportul reținut din cauza ”originii”, bănuindu-se că dorea să plece din țară. Iolanda a continuat până vineri antrenamentele, în condițiile în care ultimul avion spre Roma decola luni.

Gheorghiu-Dej

Gheorghiu-Dej, fostul dictator al României. foto: arhivă EVZ

Iolanda Balaș Soter: ” nu pot reprezenta ţara care nu are încredere în mine!”

În acea zi de vineri, ea s-a dus la sediul Comitetului Central de Partid, l-a obligat pe portarul instituției să o înscrie în audiență la Gheorghe Gheorghiu Dej, șeful Partidului Muncitoresc Român, fapt incredibil la acea vreme, o ”unguroaică furioasă” croită să se adreseze ultimativ celui mai puternic om din România, capabil dintr-un semn de mână să decidă soarta a milioane de români. Faptul că era cunoscut a făcut-o să aibă încredere și să fie primită la șeful partidului. Ea i-a spus că va aduce aurul olimpic pentru România și că nu va rămâne în străinătate, cerând șansa adică biletul de avion și pașaportul soțului ei:

„ Delegaţia olimpică a României plecase deja la Roma, dar eu am cerut să nu plec, ca să rămân să mă antrenez împreună cu Söter până în ultimul moment. Atunci, într-o nebunie, nici eu nu ştiu de unde am avut curajul să fac ultima încercare. I-am spus lui Gheorghiu Dej că eu nu pot reprezenta ţara care nu are încredere în mine. A avut un şoc. I-am spus toată povestea, în care eram acuzați vom rămâne acolo. Atunci mi-a spus că «Se va rezolva». Asta s-a întâmplat într-o vineri, iar luni aveam avion spre Roma. Am fost anunţată oficial că plecăm împreună. În mod miraculos, Söter a primit paşaportul la aeroport”.

Va mai cuceri două medalii de aur și una de argint la campionatele europene din Stockholm, Belgrad și Berna. Apoi, după retragerea din marea performanță, ” Doamna Ioli” și-a slujit țara, în calitate de arbitru.

Iolanda Balas Soter a devenit Președinta Federației Române de Atletism din 1988, până în 2005.

A decedat, la 11 martie 2016, în Timișoara.

Sursa foto: Federația Română de Atletism