Venezuela plătește pentru avântul naționalist al lui Hugo Chavez

Guvernul venezuelean răspunde în fața unei curți internaționale de arbitraj pentru toate exproprierile dictate de fostul lider socialist de la Caracas.

Comisia de Arbitraj a Băncii Mondiale a decis, săptămâna aceasta, suspendarea aplicării unei decizii prin care Venezuela era obligată la plata unor despăgubiri de 1,6 miliarde de dolari companiei americane Exxon Mobil, după ce guvernul de la Caracas naționalizase, în 2007, mai multe exploatări petroliere operate de aceasta. Centrul internațional de reglementare a disputelor legate de investiții a explicat că statul venezuelean a depus o cerere de revizuire a verdictului dat în 9 octombrie, suspendat pe perioada examinării cererii. Comisia doar va clarifica guvernului venezuelean motivarea sentinței și nicidecum nu o va anula, explică agenția Reuters.

Acest caz pune și mai multă presiune pe statul sudamerican, la mai puțin de o lună după ce același tribunal de arbitraj a decis, pe 22 septembrie, ca Venezuela să plătească despăgubiri de peste 740 de milioane de dolari companiei canadiene Gold Reserve după ce administrația de la Caracas a naționalizat mina de aur și cupru de la Brisas, în octombrie 2009. În ianuarie, liderul venezuelea de atunci, Hugo Chavez, a anunțat că statul va prelua controlul asupra exploatării din estul țării, în contextul unei ofensive de naționalizare a mai multor proiecte de exploatare a resurselor naturale cu investiții străine. În cazul minei Brisas, Gold Reserve investise 300 de milioane de dolari în dezvoltarea proiectului înainte ca acesta să fie stopat de Caracas.

Peste 20 de procese

Potrivit Reuters, Venezuela se confruntă cu peste 20 de astfel de procese intentate la Curtea de Arbitraj de la Washington după un val de naționalizări din timpul administrației Chavez. În cazul companiei Exxon Mobil, guvernul de la Caracas a naționalizat proiectele petroliere de la Cerro Negro și La Ceiba. Compania americană ceruse despăgubiri de zece miliarde de dolari, argumentând că a cheltuit peste trei miliarde pentru construcția și operarea respectivelor instalații petroliere în perioada 1997-2007.

România riscă un proces internațional

Și România se așteaptă la un astfel de proces la Curtea de Arbitraj de la Washington, intentat de compania RMGC în privința exploatării de la Roșia Montană, după cum au recunoscut chiar oficialii de la București. Deși în cazul României nu vorbim de o decizie de naționalizare, ca în cazul Venezuelei, Guvernul român admite că „există un contract valabil” cu RMGC, în baza căruia compania poate cere despăgubiri. În cazul proiectului minier Roșia Montană, blocat din rațiuni politice și ecologice, profitul brut total este estimat la aproximativ 3 miliarde de dolari, din care profitul potențial al investitorului este estimat la 1,5 miliarde de dolari. În cazul Gold Reserve, Tribunalul Internațional s-a raportat la planul de afaceri al companiei și la prețul de referință al aurului utilizat în acel plan de afaceri, în momentul declanșării acțiunii în instanță.