”Cred însă că fiecare individ poate face alegerile corecte doar dacă este bine informat. Oamenii sunt, prin definiţie, omnivori. Adică sunt gândiţi, concepuţi, creaţi pentru a consuma alimente de provenienţă vegetală și animală. Ambele. Cu măsură şi în proporţii variabile – dar aici vorbim deja de o altă discuţie. Există nutrienţi pe care îi găsim, e drept, doar în regnul vegetal. Vitamina C este un altfel de exemplu. Dar există şi nutrienţi esenţiali pentru funcţionarea normală a organismului care se găsesc numai în alimentele de provenienţă animală (carne / ouă): vitamina B12, creatina, vitamina D3, carnozina, acidul docosahexanoic”, explică pentru EVZ medicul Răzvan Trașcu.

Ce înseamnă Raw vegan?

Această dietă este bazată strict pe plante (deci, fără lactate, ouă, etc.) care nu sunt gătite în modul convențional. Se pot găti la maxim 40°C (exclus, deci, cuptor / grătar / fierbere) în vederea deshidratării, de exemplu, sau se consumă proaspete sau fermentate. Mâncărurile sunt considerate astfel „vii”, pline de energie vitală. Se argumentează de multe ori că bucătăria standard presupune consumul de alimente „moarte”. Un loc important în bucătăria raw vegan îl ocupă diverse sucuri, așa-numitele „smoothies”.

Medicul Răzvan Trașcu

Doctorul Răzvan Trașcu, explică care sunt rolurile nutrienților ce se găsesc în carne

Vitamina B12 este o vitamină solubilă în apă, esenţială în special pentru formarea sângelui şi funcţionarea sistemului nervos. Studiile arată că 92% dintre vegani, 64% dintre lactovegetarieni, şi respectiv 47% dintre ovo-lacto-vegetarieni prezintă deficit de vitamina B12. Ne mai existând posibilitate de a obține această vitamină, apare astfel anemia pernicioasă, declin cognitiv mergând până la demenţă Alzheimer şi alte tulburări neurologice, oboseală şi depresie.

Creatina este un acid organic sintetizat din L-arginină, glicină şi L-metionină. Principalul rol este acela de depozitare a energiei, intervenind în acumularea de masă musculară. Suplimentarea dietei cu creatină duce la creşterea masei musculare şi performanţelor sportive și ameliorarea cogniţiei. Dieta fără carne se asociază cu scăderea rezervelor de creatină.

Vitamina D3 (colecalciferolul) este vitamina esențială pentru fixarea calciului. Aceasta se produce din colesterol, în piele, la expunerea la soare – expunere deficitară. În alimentaţie, avem surse vegetale de vitamina D (D2, ergocalciferol) şi surse animale (D3, colecalciferol); vitamina D3 este însă mult mai eficientă decât omologul de provenienţă vegetală. Deficitul vitaminei D3 înregistrat în dieta fără carne duce la boli cardiovasculare, cancer, scleroză multiplă, depresie, deficit cognitiv.

Carnozina este un dipeptid („pui” de proteină) format din histidină şi beta-alanină care blochează o serie de procese degenerative fiind o importantă resursă antioxidantă. Şi carnozina, şi beta-alanina se găsesc doar în produsele animale, nu şi în cele vegetale, motiv pentru care dieta fără carne se asociază cu deficitul de carnozină. Suplimentarea dietei cu surse de beta-alanină duce la creşterea carnozinei şi implicit la creşterea masei musculare.

Acidul docosahexanoic (DHA) este cel mai activ acid gras omega-3, care se găseşte în alimentele de origine animală. Omologul său din regnul vegetal, ALA (acidul alfa-linolenic, omega 3s din rapiţă, alge, alune, soia) este convertit ineficient de organism în DHA. DHA este esenţial pentru dezvoltarea normală a creierului, iar absenţa pe perioada sarcinii în dieta mamei are efecte severe asupra inteligenţei copilului.

Coenzima Q-10 (CoQ10) este resursa esenţială de energie, fără de care viaţa nu poate exista, se găseşte preponderent în produsele animale şi este deficientă la vegetarieni.

Zincul este un mineral extrem de abundent în prostată – deficitul fiind asociat cu prostatită (inflamaţia prostatei). Acesta intervine în transportul vitaminei A la retină şi este esenţial pentru formarea superoxid-dismutazei, cel mai potent antioxidant din organism cu efecte pronunţate anti-ageing.

Fierul este un mineral despre care putem spune că nu necesită prezentare. Știm cu toţii că vegetalele verzi sunt bogate în fier (urzici, spanac, soia etc), dar puţină lume ştie că fierul „vegetal” se resoarbe mai greu, mai ineficient, decât cel de origine animală, motiv pentru care veganii şi vegetarienii au deficit de fier.

”În urma acestor deficienţe, apar diversele riscuri asociate. De exemplu vegetarienii suferă de cancer colorectal cu o incidenţă cu 39% mai mare decât omnivorii. Datorită deficittului de vitamină D3, vegetarienii au o mai proastă fixare a calciului în oase care, probabil la o vârstă înaintată va provoca osteropoză și fracturi. Chiar dacă vegetarienii sunt mai activi, fumează mai puţin, consumă mai puţin alcool şi au un indice de masă corporală mai mic, riscurile sunt mult mai mari pentru alergii, infarcte şi cancer (50% mai frecvente) comparativ cu „omnivorii”. De asemenea, vegetarienii au un deficit de B12 – anemie pernicioasă și fier – anemie feriprivă”, explică pentru EVZ doctorul Răzvan Trașcu.

Extremele nu sunt un stil de viașă sănătos.

Medicul, continuă să povestească că extremele nu reprezintă un mod de viață sănătos.”Personal, nu sunt adeptul extremelor. Nici veganismul, nici vegetarianismul nu sunt soluţia pentru o viaţă sănătoasă, după cum nici carnivorismul nu poate fi o soluţie. Personal consum carne ocazional (2-3 mese pe săptămână, preferabil carne macră, slabă, cel mai frecvent pui şi/sau peşte, în ordinea descrescătoare a preferinţelor vin apoi vită, porc, ovine. Consum lactate frecvent (zilnic sau la 2 zile: brânzeturi, iaurt, lapte bătut, dar și câte 2-3 ouă la fiecare 2-3 zile. De principiu, nu există nicio zi în care să nu existe alimente de origine animală în alimentaţie – dar dacă azi consum carne, de exemplu, nu mai consum ouă. Ceea ce trebuie să înțeleagă oamenii, este să nu uite că, în cele din urmă, ei sunt propriul lor nutriţionist. Trebuie să aleagă în cunoştinţă de cauză şi să-și asume integral alegerile alimentare”, conchide Răzvan Trașcu.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: