Vechimea în muncă, reprezintă o problemă pentru mulți români care nu-și mai găsesc vechile cărți de muncă Mai ales atunci când nici angajatorul nu mai există. Aceștia au la dispoziție câteva proceduri prin care le permite angajaților să-și stabilească stagiul de cotizare, astfel încât să nu aibă de suferit
Vechimea în muncă, respectivă stabilrea acesteia, este una dintre marile probleme cu care se confruntă un angajat în pragul pensionării. Situația este destul de complicată în condițiie în care acesta nu are vechea carte de muncă. Cu atât mai mult cu cât nici angajatorul nu mai există. Aceștia au la dispoziție o procedură simplă ca să-și demonstreze anii lucrați pentru a fi luați în calcul la stabilirea stagiului de cotizare la pensii.
Stabilirea vechimii în muncă este o problemă cu care se confruntă mulți cetățeni români. Este vorba despre cei care au lucrat înainte de 1989 sau în primii ani de după Revoluție. Multe firme din acea perioadă nu au supraviețuit crizelor succesive și au falimentat.
Din anul 2011, orice contract de muncă se înregistrează electronic, în registrul Revisal. Acesta poate fi accesat online.
Iar dacă foștii angajați nu și-au păstrat cărțile de muncă, situația devine complicată. Cu atât mai mult cu cât cărțile de muncă nu se mai eliberează de foarte mulți ani. În aceste cazuri, ca să-și poată dovedi vechimea soluția este adeverința de vechime.
Începând cu 2016, angajatorii sunt obligați, la încheierea relațiilor de muncă ale unei persoane angajate, să elibereze o astfel de adeverință. În caz contrar, dacă refuză, angajatorii sunt sancționați cu amenzi cuprinse între 100 și 3.000 de lei.
Vechimea în muncă stabilită la ITM
Dacă angajatorul nu eliberează documentul din proprie inițiativă, salariatul are dreptul să solicite acest lucru. Iar patronul trebuie să se conformeze în termen de 15 zile de la primirea cererii. Acest lucru este stabilit prin paragraful cinci al articolului 34 din Codul Muncii. Stabilirea vechimii în muncă se va face în baza documentului eliberat.
„(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate“, prevede actul normativ.
Legea mai prevede că în cazul în care angajatorul nu poate elibera documentul din motive obiective, angajatul se poate adresa și Inspectoratului Teritorial de Muncă. Pentru a obține adeverința de la instituția statului, el este obligat să achite o taxă de 20 de lei pe document.
Valoarea taxei crește, în funcție de numărul de adeverințe solicitate. Teoretic, dacă un angajat a lucrat la 10 firme și are nevoie de tot atâtea adeverințe, va plăti 200 de lei pe document.
Stabilirea stagiului de cotizare în justiție
În cazul în care angajatul nu mai are copia după cartea de muncă, iar angajatorul nu mai există, astabilirea vechimii se poate face înjustiție.
În astfel de situații trebuie chemată în instanță Casa de Pensii, instituția care poate emite deciziile de pensie pe baza datelor care certifică stagiile de cotizare. Instanța decide printr-o hotărâre recunoașterea vechimii în muncă.
Atunci când cel interesat nu deține dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea în diferite grupe, poate să dea în judecată deținătorul arhivei. Salariatul va primi o adeverință constatatoare a raportului de muncă.