Vasile Niculescu, aviatorul care a predat DOCUMENTELE MARII UNIRI, după zborul la -40 de grade. SUPER ISTORIE

Istoria Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 conţine şi povestea unuia dintre cei doi piloţi care au fost în avionul ce a transportat documente de mare însemnătate.

La 23 noiembrie 1918, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un avion aducea un sac plin cu manifeste şi o geanta sigilată, în care se găsea scrisoarea primului-ministru Ion I.C. Bratianu pentru Consiliul Naţional Român Central. Vasile Niculescu şi capitanul Victor Precup plecau de la Bacău spre Blaj, mai exact spre Câmpia Libertăţii, pentru a duce mesajul despre Unire al moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului, hotărâtor pentru convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Cei doi au fost implicaţi în această misiune deoarece guvernul român, aflat la Iaşi, şi Consiliul Naţional Român Central, nu puteau comunica decât cu ajutorul avionului, din cauza iernii aspre. S-a zburat la 2.600 de metri cu un Farman 40 nr. 3240, iar fiecare membru al echipajului avusese faţa protejată de parafină, singura soluţie pentru a supravieţui la -40 de grade Celsius, în condiţiile în care carlinga fusese deschisă pe tot parcursul călătoriei.

După Marea Unire, Vasile Niculescu nu a primit Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a, aşa cum se aşteptau toţi, aşa că s-a retras încet-încet din prim-planul pe care îl acaparase datorită rolulului său istoric. Cariera aviatică s-a oprit în 1926, la cererea sa, după transferul la Centrul de Recrutare din Rădăuţi prin Ordinul 37368/ 1926. În 1961 a primit o scrisoare de la Andrei Popovici, fostul comandant al Gruplui 2 Aeronautic Tecuci, care amintea celebrul şi extraordinarul episod pe care i-l datorează istoria românilor celui înmormântat la Rădăuţi, conform adevarul.ro.

Locul din România în care Creatorul a împărțit muritorilor o bucățică de cer. E binecuvântat

Furtuna Caetano a lovit năprasnic. Nu a mai nins atât din 1956

„Nu este prilej de sărbătoare creştinească şi naţională, care să nu trezească în mine amintirea zborului Domniei tale la Blaj, atunci, la începtul iernii, în anul 1918. Zborul acesta rămâne înscris în istoria şi în analele întregirii neamului românesc. Camarazii tăi zburători te-au aşezat pe cel mai înalt punct al unei întreprinderi zburătoreşti din războiul cel mare şi sfânt. S-a văzut nedreptatea pe care conducătorii ţării din acele vremuri au avut-o faţă de dumneavoastră, de a nu va acorda cinstea cuvenită pentru acel zbor istoric. Nu ştiu de ce, dar parcă tot n-am pierdut nădejdea că voi asista la preamărirea şi la actul de dreptate ce vi se cuvine”, se arată în scrisoarea redactată de Suciu.