Varza murată nu poate lipsi, iarna, de pe mesele românilor. O folosim la sarmale ori la salate, sau le cine știe ce alt preparat, dar ne place și este foarte sănătoasă. Datorită fermentării la care este supusă, varza murată oferă mai multe beneficii pentru sănătate decât oferă varza proaspătă. Totuși, pentru a fi siguri de rezultat, cei care aleg să-și mureze singuri varza trebuie să țină cont de o serie de aspecte.
Secretul verzei murate în a evita să facă floare și să prindă un miros urât constă în pritocire.
Așadar, după ce se condimentează, se așază în butoi, iar deasupra acestuia se pune un grătar din lemn peste care se pune o piatră de râu.
Aveți ne voie de un furtun și de o găleată
Apoi, din trei în trei zile, timp de două săptămâni, varza trebuie pritocită pentru a nu deveni cleioasă.
Pritocirea verzei se face cu ajutorul unui furtun şi a unei găleți.
Se introduce furtunul până când atinge fundul butoiului şi apoi se trage un pic în sus, cât să rămână loc de scos apa.
Se trage apa prin furtun şi se scot tot atâtea găleţi câte au intrat prima oară.
Butoiul trebuie ținut la temperatura camerei
Cu alte cuvinte, găleţile de saramură scoase cu furtunul de pe fundul butoiului trebuie înlocuite pentru a nu prinde miros și gust neplăcut. Oprațiunea se repetă la fiecare 3 zile, timp de două săptămâni.
În acest răstimp, butoiul cu varză murată trebuie ținut la temperatura camerei. Abia după ce se încheie pritocitul poate fi mutat cămară sau în beci, la rece.
Pritocirea este obligatorie, pentru a permite verzei să se aerisească. Nu trebuie decât sufli cu putere într-un furtun introdus până la fundul butoiului cu varză murată.
Aveți grijă să nu pierdeți din zeama din butoi și ca verzele să fie mereu scufundate în saramură. Puneți deasupra verzei niște teascuri peste care puteți pune o piatră.
Aveți grijă ca saramura să acopere varza şi să depăşească nivelul verzei cu 5-10 cm.