Pensiile magistraților și procurorilor sunt puse în pericol de statul român, asta dacă legea privind supraimpozitarea pensiilor procurorilor și judecătorilor va fi adoptată în forma propusă de Senat și Camera Deputaților.

Mai precis, magistrații se confruntă cu riscul ca pensiile lor să fie mai mici decât cele din sistemul public. Aceasta ar fi consecința legii care prevede supraimpozitarea pensiilor procurorilor și judecătorilor, recalcularea pensiilor aflate în plată și creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 60 de ani.

Organizațiile precum Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), condusă de judecătoarea Dana Gîrbovan, Asociația Magistraților din România (AMR), sub conducerea judecătoarei Andreea Ciucă, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Demnității și Drepturilor Omului (AJADO), condusă de judecătoarea Florica Roman, Asociația Procurorilor din România (APR), condusă de pensionara Elena Iordache în frunte, și Asociația Națională a Magistraților din Procuratură din România (ANMPR), condusă de procuroarea pensionară Kibedi Katalin, trag semnalul de alarmă.

Riscuri pentru pensiile magistraților

Cu câteva zile în urmă, asociațiile menționate au trimis un amicus curiae la Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a susține și completa sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu privire la legea care afectează pensiile magistraților și schimbă condițiile de pensionare.

Asociațiile au atras atenția că legea contravine principiului legalității și încalcă hotărârile precedente ale CCR. De asemenea, au subliniat că aceasta a fost adoptată cu încălcarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului și este profund viciată în privința clarității și previzibilității.

Pe lângă aspectele menționate anterior, asociațiile atrag atenția că proiectul încalcă și independența justiției, precum și independența personală a judecătorilor. De asemenea, este în contradicție cu principiul neretroactivității, principiul securității juridice și cel al nediscriminării.

Proiectul reprezintă, de fapt, eliminarea pensiilor de serviciu

Proiectul propus în realitate înseamnă eliminarea pensiilor de serviciu, chiar dacă acestea sunt garantate prin deciziile anterioare ale CCR. Astfel, dacă acest proiect va fi adoptat în forma actuală, există riscul ca pensiile magistraților să fie mai mici decât cele din sistemul public.

În plus, proiectul va crește riscul apariției unui fenomen de corupție pe scară largă în Justiție, având în vedere că magistrații beneficiază de salarii și pensii ridicate tocmai pentru a se feri de orice fel de tentații.

Cele cinci asociații subliniază că grila privind etapizarea creșterii vârstei de pensionare va conduce la discriminare în sistem. Un exemplu evident în acest sens este că două persoane care au absolvit în același moment facultatea, au intrat în profesie în același an și au aceeași vechime, dar sunt născute în ani diferiți, vor avea condiții de pensionare diferite.

De exemplu, o persoană născută în 1975 s-ar putea pensiona la vârsta de 50 de ani, în timp ce cealaltă, născută în 1976, ar putea fi nevoită să aștepte până la vârsta de 60 de ani pentru a se pensiona, mai scriu cele cinci asociații.