Insula Bolsoi Solovetki, situata in apropiere de Cercul Arctic, copleseste vizitatorii prin frumusetea peisajului si linistea desavarsita. Noptile albe de vara si fauna specifica, istoria religioasa a insulei fascineaza turistii, fie ca sunt rusi, fie ca sunt straini.

Putini dintre ei isi amintesc si mai putini sunt interesati de faptul ca, nu in urma cu foarte multa vreme, paradisul de langa Cercul Arctic era „mama gulagului”, releva Reuters. Asa a numit romancierul si istoricul Aleksandr Soljenitan insula unde, la comanda lui Stalin, s-a construit unul dintre primele lagare pentru detinutii politici.

Acum, o parte din fostul lagar a devenit ce a fost inainte de Revolutia din 1917 - o manastire. Cealalta parte a fost transformata in muzeu. Intre 1923 si 1939, in lagarul din insula Bolsoi Solovetki, au pierit mii de oameni pe care Stalin ii considera inamici. Unii nu aveau mai mult de 15 ani.

Condamnati la tacere

Multi detinuti mureau din cauza epuizarii, fiind siliti sa munceasca din greu, fara ragaz si fara sa fie protejati de frigul infiorator. Clima din regiune este neiertatoare. Daca iernile sunt aspre, zilele de vara sunt fierbinti, iar pentru prizonieri existau pedepse corespunzatoare fiecarui anotimp. In anotimpul cald, de pilda, cei care creau probleme erau legati de stalpi si lasati prada tantarilor.

Istoricii noteaza ca in cazul multor prizonieri, in registre, la cauza decesului s-a consemnat doar „boala”, astfel ca nimeni nu poate sti ce s-a intamplat in realitate. Prizonierii nu aveau voie sa vorbeasca intre ei, chiar daca adesea stateau cate sase intr-o celula. In plus, pentru ca paznicii sa nu poata fi mituiti de cei incarcerati, insula avea propria ei moneda.

Relaxare pe insula mortii

In mod paradoxal, dintre cei care vin aici vara, in vacanta, occidentalii sunt cei mai interesati de trecutul sinistru al insulei, in timp ce rusii sunt mai preocupati de vizitarea manastirii sau de peisaje. Serghei Oiama, originar din Sankt Petersburg, a venit pentru a treia oara in vacanta la Bolsoi Solovetki. Impreuna cu doi prieteni, colinda cu barca pe lacurile si canalele ce brazdeaza insula. „Venim mai mult pentru natura”, recunoaste el.

Lipsa de interes a rusilor pentru acea perioada neagra este pusa de unii istorici pe seama ambivalentei cu care acestia privesc represiunea sovietica, deoarece atrocitatile respective erau savarsite in numele lor, al cetatenilor. Pe de alta parte, „exista o incercare de a suprima interesul publicului referitor la acest subiect si aceasta este politica statului”, explica Olga Boceariova, custodele muzeului.

MEMORIALUL DUREII

O cruce pentru 20.000 de morti

Circa 500 de persoane s-au adunat, ieri, langa Moscova, la Butovo, pentru a asista la amplasarea unei cruci de lemn cu o inaltime de 12,5 metri si o latime de 7,6 metri, ridicata in memoria victimelor stalinismului. In perioada 1937-1938, la Butovo, politia secreta sovietica (NKVD) a executat peste 20.000 de detinuti politici.

Ridicarea crucii a marcat atat ziua de 8 august, consacrata comemorarii victimelor opresiunii in Rusia, cat si implinirea a 70 de ani de la Marea Teroare - campania de epurare a elementelor antisovietice. Militantii rusi pentru drepturile omului spera ca monumentul va aminti mereu de crimele comise de regimul stalinist, care in Rusia sunt minimalizate sau date uitarii.