Va reuși USR să facă din entuziasm o forță politică pe termen lung? România lui Cristoiu

Va reuși USR să facă din entuziasm o forță politică pe termen lung? România lui Cristoiu

În perspectiva prezenței pe post de mîna a doua (Mîna Regelui, cum mi-a zis o jurnalistă admiratoare a Game of Thrones), la interviul luat de Ionuț Cristache lui Dan Barna, am simțit nevoia să mă documentez asupra faptelor și zicerilor noii Stele a politicii românești.

Nu degeaba folosesc acest termen împrumutat de politică din showbussines. Dan Barna traversează, după scrutinul din 26 mai 2019, un proces amintind izbitor de cel descris de Radu Portocală în cartea sa despre Emmanuel Macron:

Oriunde te duci, oriunde te întorci – vorba lui Mihai Beniuc – toată lumea șoptește – Dan Barna, iată-l pe viitorul președinte al României! La venirea la Putere a lui Ion Antonescu , Universul a scos o ediție specială al cărei colț de jos stînga cuprindea tableta lui Stelian Popescu, ulterior legendarizată prin titlu scurt și expresiv ca un foc de pistol: Iată-l!

Deși Klaus Iohannis n-a abdicat încă și, prin urmare, l-a tras pe sfoară din nou pe iresponsabilui vesel Victor Ponta, mulți lideri de opinie sînt gata să exclame cînd apare Dan Barna la televizor: Iată-l!

Ne puteți urmări și pe Google News

Printre altele am vrut să văd dacă la USR s-a făcut o analiză a rezultatelor din 26 mai 2019 sau cumva, cum s-a întîmplat la PNL sau la Pro România, aburii șampaniei băute în seara exitpoolurilor nu s-au risipit nici acum.

Dintre multele interviuri date de Dan Barna postelectoral (deja cam multe mirosind deja a dependență de media), m-am oprit la cel de la Smart FM, luat de Marius Tucă. Nu doar pentru că Marius Tucă e un intervievist cu mare exeperiență, greu de tras pe sfoară de politicienii care văd în presă nu altceva decît o fustă de escortă, dar și pentru că Dan Barna a fost în acest interviu întrebat și despre viața sa, nu numai despre părerile sale.

Despre starea de spirit de la USR după alegerile europene, Dan Barna a făcut o mărturisire care l-a descumpănit pînă și pe Marius Tucă: „Dan Barna: (...) am avut chiar acum la Brăila un comitet politic cu colegii mei și am discutat despre cum o să continue Alianța USR-PLUS, am discutat despre afilierea europeană, am discutat despre modificări la statut. Au fost momente de tensiune, momente de emoție, era ca și cum am fi obținut noi ca partid un rezultat de 5%.

Marius Tucă: Astea erau discuțiile?

Dan Barna: Da, tensiunea era ca și cum am fi pierdut alegerile grav, deși am avut un rezultat spectaculos. (...)

Marius Tucă: Asta e o chestiune incredibilă în ceea ce-mi spuneți, la PSD să fie liniște și pace, cu toate că au pierdut jumătate din procentele pe care leau avut în 2016, iar la dumneavoastră în partid să fie o tensiune incredibilă, ca și cînd nu ați fi câștigat, ați fi luat 5%.

Dan Barna: N-aș spune tensiune, e tumult mult și e normal să fie așa, această democrație reală pe care o experimentezi, pe mine ca președinte nu mă ajută întotdeauna, adică mi-am luat o săpuneală bună și acum la Brăila. Din pun ctul de vedere că aveam colegi care aveau o altă viziune despre ce ar trebuie să facem, cum ar trebuie să facem, ceea ce este firesc. ”

Dan Barna nu divulgă în interviu opiniile asumate la Brăila de colegii săi de conducere. Marturisește însă care e principala sa grijă de după alegeri:

„Dan Barna: Mai este o nuanță importantă pentru mine...

Marius Tucă: Uimiți-mă.

Dan Barna: Nu vă voi uimi, spun foarte simplu, pentru mine proiectul personal este ca USR să se stabilizeze în poziția de partid consistent care va trăi pe termen lung în România, pentru că da, am avut un rezultat spectaculos la aceste europarlamentare, dar au mai fost partide și alianțe care au avut rezultate spectaculoase și au trăit două luni, șase luni sau un an sau doi.”

Preocuparea asta a lui Dan Barna e prezentă în mai toate interviurile din ultima vreme, după triumful din alegerile europene. Vineri seara, la emisiunea lui Ionuț Cristache, l-am întrebat care sînt direcțiile de acțiune ale USR în perioada posteuropenelor și în perspectiva prezidențialelor. A răspuns că sînt preocupați de extinderea filialelor și în afara marilor orașe și de accentuarea colaborarii cu PLUS. A avut loc imediat un dialog la finele căruia am exclamat că s-a născut o știre. Ionuț Cristache a întrebat dacă e dificilă colaborarea cu PLUS. Dan Barna a răspuns astfel:

„Nu. Este la un nivel la care s-a ajuns cu două partide care au culturi organizaționale diferite. (...) La noi este o democrație foarte profundă, care are beneficii semnificative, dar generează și un tip de proces care uneori nu e chiar comod. La ei este o structură mai ierarhică, ceea ce are, la rîndul ei, niște beneficii”.

„Asta e o știre!”, am reacționat eu. De ce o știre?

Pentru că Dan Barna creiona PLUS ca un partid cu o structură ierarhică, în timp ce USR are o structură democratică. Un partid, pentru a supraviețui în lupta cruntă pentru Putere, trebuie să aibă o structură ierarhică minimă. La solicitarea mea, care, asemenea mai tuturor ziariștilor, nu știu aproape nimic din viața de partid a USR, Dan Barna a povestit că pentru a lua o decizie sînt ascultați nu numai cei implicați, dar și cei de pe margine. Uneori, am înțeles din istorisire, șeful partidului trebuie să asculte pe cineva cîte o oră pentru ca acesta să-și expună părerea. Această democrație internă – a explicat Dan Barna – e temeiul succesului nostru la europarlamantare. Toți cei implicați în campanie au făcut-o din convingere, nu din datorie față de partid. Desigur, o astfel de democrație e salutară prin raVa reuși USR să facă din entuziasm o forță politică pe termen lung? Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor portarea la structurile ierarhice ale partidelor tradiționale din România postdecembristă. Ea își are nu numai părți bune, dar și părți rele. În situații precum alegerile europene, în care a contat entuziasmul, iureșul, democrația asta de Facebook e eficientă. Pe măsură însă ce partidul se mărește, pe măsură însă ce partidul se apropie de putere un minim centralism democratic se impune. Dan Barna e preocupat ca USR să nu fie partidul unui singur rezultat spectaculos. E o preocupare ivită – cred eu – și din excesul de democrație, destul de periculos cînd vine vorba de o organizație, pentru că înscrierea într-un partid presupune și respectarea unei anumite discipline.

Pentru USR urmează trei rînduri de alegeri, desfășurate pe o perioadă de timp. Aceasta presupune o minimă cultură ierarhică. Vor fi decizii care vor trebui luate imediat și deseori în răspărul părerilor de pe Facebook. Nu trebuie uitat că pînă acum partidele tradiționale, instituțiile de forță au tratat USR ca un copil răsfățat și nu ca un concurent. Prin urmare, partidele tradiționale n-au folosit împtoriva USR trucurile tradiționale ale dezbinării, dar mai ales ale exagerării disensiunilor din USR. Cu membri care-și fac o plăcere din a fi vedete pe internet există în orice moment riscul de a fi cultivate de adversari orgoliile mai mult sau mai puțin ieftine. Un partid angajat într-o bătălie pentru putere trebuie să țină cont nu numai de emoțiile membrilor săi, dar și de rațiunea de tip pragmatic. Scandalul stîrnit de participarea lui Dan Barna la o emisiune Sinteza zilei e doveditor în această privință. Bătăliile care urmează cer ca USR să ia electorat și din alte părți decît din partea de Dreaptă radicală. Mult mai important, în bătăliile care vor urma mai mult ca sigur competitori precum PNL ar putea folosi ca armă acuzația de bolșevici, de talibani, de inși care vor institui teroarea după venirea la Putere. Acțiuni precum prezența la Antena 3 au temeiul într-un calcul pragmatic. Acest calcul a intrat în conflict cu emoția primară a multor membri USR care urăsc Antena 3. Criticat pentru gestul impur, Dan Barna a dat înapoi.

Prezența la Antena 3 nu e singura decizie pe care Dan Barna a luat-o din calcul pragmatic.

Vor fi alte și alte momente, tot mai multe, pe măsură ce înaintăm spre cele trei mari bătălii cruciale pentru USR.

Spaima de a nu supăra camarazii de partid ar putea fi o mare slăbiciune a președintelui USR.