A început să funcționeze, pentru moment netransparent, alianța PNL-PSD. Pentru cine știe să descifreze secretele de la vârful politicii de la București. Iar primul rezultat previzibil este amânarea dezbaterii și votării moțiunii de cenzură pentru data de 1 octombrie. Cruciți-vă! De mai multe ori! Și am toate motivele să vă îndemn să faceți acest lucru odată cu mine.
Moțiunea de cenzură ce reprezintă ea? O expresie a voinței politice a unor parlamentari de a da jos de la putere un Guvern pe care îl apreciază drept nociv pentru țară. În scopul aducerii la Palatul Vctoria a unui nou Executiv. Conform spiritului și literei Constituției și practicii de până acum, procesul declanșat trebuie să se desfășoare de îndată. Pentru că altfel statul intră în criză. Și suferă pierderi din ce în ce mai mari.
E ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește, transformându-se în avalanșă. Și dacă moțiunea de cenzură nu este votată avem un semnal necesar. O dovadă că Guvernul este valid. Și că, în ciuda opoziției, poate să conducă în continuare administrația publică centrală. Cu alte cuvinte, locomotiva merge înainte. Dacă moțiunea de cenzură primește voturile majorității, respectiva locomotivă este înlocuită din mers. Acesta este un mecanism normal, care funcționează într-un stat normal. PNL și PSD încearcă însă astăzi să răstoarne această logică. PNL acționează pe față, iar PSD în mod pervers.
Liderii PNL își anunță intenția de a pune în discuție și de a vota moțiunea de cenzură introdusă de o altă combinație aparent împotriva firii, de USR și AUR, abia pe 1 octombrie. Până atunci, Guvernul ar urma să funcționeze cu puteri depline, chiar dacă o bună parte dintre miniștri sunt interimari și numeroși secretari de stat și prefecți sunt aruncați pe horn. În acest interval de timp, în mare secret, se va redistribui cașcavalul puterii.
Miile de funcții bine plătite în consiliile de administrație ale regiilor în care statul deține acțiuni. Provizoratul este de natură să blocheze întreg programul de Reziliență și Redresare în care și așa România este extrem de întârziată. Dacă nu care cumva corijentă. Criza îi ține în loc pe investitori. Și este și firesc. Nimeni nu-și plasează banii într-o atât de mare incertitudine politică. Guvernul își pierde capacitatea de a adopta măsuri energice într-o perioadă în care acestea sunt indispesabile. Iar leul se depreciază vertiginos. Gaura din buzunarul cetățeanului crește indiscutabil mai mult dacă starea de incertitudine persistă. Un stat normal la cap nu-și poate permite să treacă prin furtună într-o poziție de șpagat.
Prin urmare, intenția deja anunțată de a obține astăzi o amânare a deznodământului până la 1 octombrie este de-a dreptul criminală din punctul de vedere al interesului național. Această amânare însă nu poate fi obținută fără acordul și voturile PSD. Iar PSD se pare că încearcă să acționeze în acest sens. Asupra conducerii acestui partid se exercită în forță levierul statului subteran. Și al factorului extern. Dar mai cu seamă socialiștilor li s-a arătat momeala. Cașcavalul puterii.
Acele poziții bănoase de care vorbeam. Negocierile sunt în toi. Adică târgiuala. Pe seama cetățeanului. Astăzi vom vedea care este deznodământul. Până una alta, știm că Florin Cîțu este o săgeată. Și acționează ca atare. Circulă fel de fel de scenarii care încearcă să explice a cui săgeată e Florin Cîțu. În paranteză fie spus, nu este deloc exclus să fie o săgeată trasă simultan de mai multe arcuri. Ceea ce în plan fizic este imposibil, în plan politic e posibil.