Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va adresa europarlamentarilor la Bruxelles cu privire la „Starea Uniunii”.
Discursul lansează semestrul politic de toamnă în UE și se așteaptă ca președintele comisiei să abordeze pandemia Covid-19, migrația și problemele politice externe cheie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susţine, miercuri, la Bruxelles, primul său discurs privind starea Uniunii. Acesta va fi urmat de o dezbatere, în plen, cu membrii Parlamentului European, anunţă Comisia Europeană.
Ursula von der Leyen a scris pe Twitter: Este important să ascult Parlamentul European în timp ce pregătesc primul discurs despre Starea Uniunii, pe care îl voi susține miercuri, 16 septembrie. Am avut un schimb foarte bogat de idei cu președinții cu privire la prioritățile politice pentru anul următor.
Ursula von der Leyen va vorbi despre activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică şi sanitară provocată de COVID-19 şi va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice şi situaţia din vecinătatea Europei.
Liderii grupurilor politice vor evalua activitatea Comisiei şi îşi vor exprima opiniile cu privire la priorităţile Comisiei pentru 2021.
În fiecare an, în luna septembrie, preşedintele Comisiei Europene rosteşte în faţa Parlamentului European un discurs privind starea Uniunii, în care face un bilanţ al realizărilor din ultimul an şi prezintă priorităţile pentru anul următor. De asemenea, expune soluţiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană şi idei pentru conturarea viitorului UE.
Liderul grupului socialist Iratxe García Pérez i-a scris lui von der Leyen: „Pandemia COVID-19 a fost un semnal de trezire pentru UE și vom fi judecați cu privire la eforturile noastre de a ieși din această criză mai puternic, ajutându-i pe cei care au nevoie cel mai mult”.
Discursul este urmat de dezbaterea plenară privind Starea Uniunii Europene, discuţiile concentrându-se asupra unor aspecte importante precum redresarea socială şi economică, schimbările climatice, şomajul în rândul tinerilor şi migraţia, potrivit Agerpres.