La palatul Berlaymont, sediul Comisiei Europene, toţi sunt convinşi că Ursula von der Leyen va reuşi să se instaleze cu noua sa echipă la 1 decembrie.

Alături, la Parlamentul European, această convingere dispare. Timpul pentru a organiza votul pentru noua Comisie Europeană în adunarea plenară din 25-28 noiembrie, pare destul de scurt, chiar dacă astăzi noul guvern român va rebui să indice candidatul său, după ce Franţa şi Ungaria şi-au desemnat candidaţii, înlocuitorii celor lăsaţi „repetenţi” de către Parlament.

Dar Ursula mai are şi alte necazuri şi riscă să amâne instalarea noului guvern european până spre Anul Nou.

„Ne gândim că va fi posibil atunci când România îşi va prezenta un candidat sau o candidată, să punem la punct un calendar care să permită Comisiei să-şi intre în atribuţii la 1 decembrie„, spune Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al echipei de tranziţie de la Comisia Juncker la echipa von der Leyen.

În fapt, ieri, în România, guvernul liberal minoritar al lui Ludovic Orban a obţinut votul de încredere în Parlament. Deci a dispărut pericolul de alegeri anticipate, după căderea guvernului socialist. Astăzi, noul guvern ar trebui să nominalizeze un candidat pentru palatul Berlaymont, după ce Rovana Plumb a fost respinsă de Comisie. Problema e că următorul candidat nu va fi socialist, ci liberal, după componenţa noului guvern, sau, după multe surse, din partea PPE.

Nu există la nivel european chestiuni fără consecinţe, fiindcă se vor strica nişte echilibre politice între social-democraţi, liberali şi populari.

Tocmai din cauza acestor incertitudini, Comisia juridică a amânat reuniunea pentru săptămâna viitoare, când se speră ca situaţia va fi mai clară. Dacă cei trei candidaţi întârziaţi vor fi admişi după audieri, toată echipa Ursulei van der Leyen va merge la votul plenar de la Strasbourg la sfârşitul lunii.

Apoi, vine Franţa cu problema candidatului propus

Thierry Breton, fost ministru al Economiei, acuzat de conflicte de interese, nu prea bine înghiţit de socialişti şi care va trebui să-şi vândă cele 35 de milioane de euro ascunşi în acţiuni înainte de a intra în Comisie. A dus o viaţă de top manager în cele mai mari companii ale Franţei (Atos, France Telecom, etc.). Examinarea sa în Comisia juridică nu se anunţă chiar ca o plimbare. În plus apartenenţa politică nu e de neglijat. Breton este apropiat de populari ca şi Oliver Varhelyi, candidatul ales de Viktor Orban după respingerea lui Laszlo Trocsanyi. Dacă şi Bucureştiul va numi un candidat apropiat de PPE, acest partid european ar face plinul şi astfel echilibrele majorităţii ar putea fi compromise.

Şi pentru a continua cu necazurile Ursulei, trebuie amintit scandalul din Marea Britanie

Brexitul s-a amânat la 31 ianuarie 2020, iar Londra va trebui să-şi nominalizeze şi ea un comisar. Dar Boris Johnson n-are timp de asta, este în campanie electorală pentru alegerile din 12 decembrie şi ar strica tot Brexitul său. Şi atunci ce se întâmplă? Bruxellesul prin juriştii săi s-au pus pe treabă pentru a dezlega nodul încâlcit al situaţiei, o treabă extrem de grea. Johnson l-ar putea menţine pe Julian King comisarul cel vechi. O altă variantă ar fi reunirea pentru un acord a Consiliului UE şi a Comisiei în vederea începerii activităţii cu doar 27 comisari, în aşteptarea ca Brexitul să aibă o rezolvare finală, potrivit Huffingtonpost.

Obosită de atâta aşteptare, Ursula von der Leyen iniţiază printr-un tweet un progam împotriva lipsei de egalitate dintre bărbaţi şi femei la salarii. Ţara e-n război şi baba se piaptănă…

Te-ar putea interesa și: