Opinii EVZ
Uragan în liniștea de gheață: atacul de la Stockholm și blamarea refugiaților | PULSUL PLANETEI
Poliţia din Suedia a arestat două persoane după ce un camion a lovit un grup de pietoni dintr-o zonă circulată din centrul oraşului Stockholm şi s-a oprit într-un magazin, omorând cel puţin patru personae și rănind alte 15.
Ba televiziunea națională suedeză anunță și descoperirea unei genți cu explozibil în camion. Un fel de 11 septembrie ratat, doar că în mijloc de Stockholm și după modelul patentat la Nisa și reprodus la târgul de Crăciun din Germania.
Sunt doi bărbați reținuți în atac, la ora la care scriu editorialul. Unul de 39 de ani de origine uzbecă, șoferul care a făcut carnagiul, și un al doilea neprecizat. Dealtfel, potrivit regulilor suedeze, anunțarea originii entice și locului nașterii unui suspect e neuzuală și interzisă pentru evitarea discriminării. Nici măcar statutul lor – imigranți, rezidenți, cetățeni suedezi – nu se comunică și, probabil, nu îl vom afla și nu va fi confirmat vreodată. Asta deoarece Suedia are 9 mln locuitori din care un milion de migranți doar în ultimii ani, e cea mai liberală țară în materia asta, și-a făcut chiar un titlu de glorie din a găzdui refugiați de război, imigranți în căutarea unei noi vieți, pentru că e o țară bogată, are un teritoriu imens, slab populat în zonele nordice. Deși cu o demografie pozitivă și cele mai bune sisteme sociale, cu închisorile care se închid, comparativ cu cele din restul Europei, din lipsă de locatari, deschiderea spre imigrație e importantă, cu condiția de a-ți găsi un loc de muncă pe baza sprijinului acordat de stat. Și în oaza asta de liniște, calm înghețat și ordine, atacul de ieri din Centrul Stockholmului a creat un adevărat uragan: nu panică, dar uimire, mâhnire, revoltă. Până la orele serii când televiziunile au anunțat că primul bărbat a fost prins de poliţie în Marsta, la 40 de km nord de Stockholm, calmul și viața pașnică a fost cutremurată de neliniște și așteptare. Ulterior autoritățile trebuie să-și facă datoria și să comunice exact ce a fost. Susținerea și încrederea sunt depline.
Suedia a mai fost atinsă de terorism, dar doar de asasinate la adresa personalităților, care își fac cumpărăturile și circulă prin mulțime la Stockholm. Olof Palme, fost premier, și Ana Lindh, fost Ministru de Externe, au fost cei care au murit înjunghiați pe stradă sau în magazin. În rest, tulburările au venit doar de la atacul lui Brevik din vecina Norvegie, în urmă cu 10 ani, mai ales pentru uciderea copiilor din tabăra de pe insula Uttoya. Și în ultimul an câteva atacuri ale migranților dublate de reacții ale extremei drepte. Dar mai ales scandaluri, nu lucruri mai grave. Întâmplarea din Suedia arată însă că orice țară poate deveni o țintă. Chiar și una asociată mai degrabă cu acțiuni umanitare și procese de pace, cu Premiul Nobel pentru Pace și cu artele și cultura. Nu avem încă rezultatele complete ale cercetării, unele elemente nu vor apărea prea repede, dar putem spune că cel mai probabil, nu ne aflăm în fața unui atac terorist venit din exterior, de aiurea, ci cu un terorist local. Un localnic, într-o anumită formă, radicalizat aici și asociat Stat Islamic, cum spune presa. Chiar și recursul la ținte soft, mulțimea aflată la cumpărături, și camionul utilizat, arată că mai degrabă e vorba despre un terorist singur și fără mijloace. Poliția nu a confirmat încă substanțele explozive, în plus, nedeclanșarea unui dispozitiv improvizat(dacă acesta chiar exista în cabină) arată și lipsa de cunoștiințe reale ale atacatorului.
Însă atacul mai subliniază o realitate, dincolo de cea a țintelor oriunde în lume, indiferent de valoarea lor redusă simbolic: prevenirea atacurilor e din ce în ce mai grea. La capitolul rețelelor teroriste sau a echipelor formate din mai mulți membri, care trebuie să comunice, există formule de interceptare, chiar dacă scandalurile din ultima vreme pe tema libertăților reduce drastic și plasa-filtru a comunicațiilor electronice. Mai există instrumente atunci când sunt căutate sau cumpărate substanțe precursori ai explozibililor sau arme de orice fel. În schimb când avem de a face cu un lup singuratic, autoradicalizat, care și utilizează astfel de tehnici, e mult mai dificil.
Cum să deosebești un camionagiu care aduce marfă de un șofer care vrea să lanseze cu furie și viteză un camion în mulțime? Nici o șansă! Aici autoritățile nu au indicii pentru a identifica, în mintea autorului, faptul că se apucă de o asemenea blăstămăție. De aceea decidenții politici ar trebui să-și asume responsabilitatea și să vină în fața publicului pentru a anunța tuturor că trebuie cu toții să acceptăm un alt nivel de risc și că, oricât am investi în Securitate, acțiuni de acest tip se pot întâmpla oricând. Cu moartea unor persoane nevinovate și mutilarea altora dintre concetățenii noștri.
Recomandările noastre
