Uniunea Naţională pentru Progresul României a semnat Pactul naţional pentru sănătate, un proiect iniţiat de Alianţa pentru Sănătate din România, devenind astfel prima formaţiune politică ce semnează acest document.

Proiectul Pactului naţional pentru sănătate, iniţiat de Alianţa pentru Sănătate din România (APSR), a fost dat publicităţii pe 24 martie şi a fost propus pentru adoptare tuturor partidelor politice parlamentare.

"UNPR este primul partid care semnează Pactul pentru sănătate", a declarat marţi deputatul Camelia Bogdănici, care face parte din Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor.

Prezent în conferinţa de presă dedicată acestui eveniment, deputatul UNPR Iulian Popescu a subliniat că Pactul pentru sănătate ar trebui să cuprindă o sumă de principii, care să fie asumate de toate forţele politice. Printre acestea el a enumerat o finanţare a sistemului sanitar de minim 6%, un plan naţional de investiţii în sănătate, precum şi dezvoltarea industriei farmaceutice naţionale.

Preşedintele Alianţei pentru Sănătate din Romania, Cristian Hotoboc, a precizat că fără o voinţă politică generală, Pactul pentru sănătate nu se poate implementa.

"Aşteptăm ca toate forţele politice să vină şi să adere la semnarea acestui pact, pentru că, fără o voinţă politică generală, acest proiect nu se poate implementa", a subliniat Cristian Hotoboc.

În opinia sa, este necesară o predictibilitate în domeniu şi o viziune amplă, pe cel puţin 10 ani.

"Majoritatea celor care se perindă la conducerea Ministerului Sănătăţii şi a CNAS vizează anumite proiecte personale sau pe diverse domenii limitate şi cu asta basta, pleacă la fel cum au venit, după care vine altul şi o ia de la capăt. Noi am vrea ca această practică să înceteze şi să putem avea o predictibilitate şi o viziune amplă pe cel puţin zece ani", a susţinut Hotoboc.

Pactul pentru sănătate în România 2015 - 2025, lansat de Alianţa pentru Sănătate din România, propune ca principale măsuri alocarea a 5% din PIB pentru sistemul medical până în anul 2020 şi înfiinţarea unui Consiliu naţional pentru politicile din acest domeniu.

De asemenea, se are în vedere creşterea predictibilităţii şi a cuantumului resurselor Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi alocarea acestora, în funcţie de priorităţile de sănătate publică, majorarea cheltuielilor publice cu sănătatea la 5% din PIB, până în anul 2020, dezvoltarea asigurărilor private suplimentare de sănătate ca soluţie pentru degrevarea FNUASS de anumite cheltuieli, menţinerea cadrelor medicale în ţară şi motivarea lor prin remunerare stimulativă, îmbunătăţirea condiţiilor de activitate, crearea oportunităţilor de avansare în carieră şi perfecţionare continuă, pe baza unui plan naţional de retenţie a cadrelor medicale.

Alte măsuri prevăzute în pact se referă la reducerea dezechilibrelor de acces la servicii medicale preventive şi curative prin dezvoltarea infrastructurii de servicii în mediul rural, oferirea de condiţii stimulative cadrelor medicale în zone cu acces deficitar la servicii, aducerea serviciilor medicale cât mai aproape de pacient prin dezvoltarea asistenţei primare.

Reducerea birocraţiei şi creşterea timpului petrecut cu pacientul, prin transferul integral al comunicării între furnizori şi casele de asigurări în format electronic, creşterea încrederii pacienţilor în sistemul de sănătate, prin reducerea plăţilor informale, măsurarea satisfacţiei, crearea canalelor de comunicare a nemulţumirilor şi neregulilor, promovarea şi protecţia sănătăţii prin: acordarea priorităţii cuvenite programelor de prevenţie, extinderea programelor de educare a populaţiei în privinţa factorilor de risc la îmbolnăviri, depistarea precoce a bolilor, control şi restricţii asupra factorilor de risc pentru sănătate, reducerea incidenţei şi prevalenţei bolilor transmisibile prioritare - sunt alte măsuri prevăzute în pact.