După numeroase reuniuni, Consiliul, Parlamentul și Comisia au convenit asupra unei revizuiri a directivei privind energiile regenerabile.
Spre surprinderea tuturor, Parlamentul, Consiliul și Comisia au găsit oficial, în dimineața zilei de joi, 30 martie, un „acord provizoriu” privind noua directivă privind energiile regenerabile, unul dintre pilonii Pactului Verde European. A fost a șaptea întâlnire. „Fum alb la Bruxelles. Acordul privind Directiva privind energia regenerabilă. Consiliul a susținut în mare măsură obiectivele noastre ambițioase. Așa poate reuși tranziția energetică”, a scris pe Twitter, la scurt timp după acord, Markus Pieper, europarlamentarul conservator german (PPE) responsabil de negocierile pentru Parlament.
„Salut acordul provizoriu cu Parlamentul și Consiliul privind un set de norme consolidate privind energia regenerabilă. Am ajuns la un compromis ambițios”, a salutat și Kadri Simson, comisarul european pentru energie.
Acest compromis este un mic miracol, deoarece pozițiile, în special între statele membre, erau încă îndepărtate miercuri dimineață, când cei douăzeci și șapte trebuiau să convină asupra unei linii comune de negociere. După episodul de oprire a motoarelor termice din 2035, pe care Germania aproape că îl deraiase înainte de a se alătura celorlalte douăzeci și șase de state, această negociere a fost începută prost din cauza, de data aceasta, a revendicărilor Franței, care apără rolul energiei nucleare, în special în producerea hidrogenului.
Multiple dimensiuni
În noua sa directivă, Uniunea Europeană își stabilește obiectivul de a atinge, până în 2030, o rată de 42,5% a energiilor regenerabile în consumul final de energie, sau chiar 45% pentru țările cele mai avansate pe acest drum. În 2009, când a fost adoptată prima directivă privind energiile regenerabile la nivel european, obiectivul era de 20% până în 2030.
În 2018, în cadrul unei prime revizuiri, cifra a fost ridicată la 32%, cu aceeași dată finală. Actuala revizuire este mult mai ambițioasă. A devenit necesară prin adoptarea planului european „Fit for 55”, noua politică vizând reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. În 2021, 21% din energia consumată în Europa era de origine regenerabilă.
Directiva, cunoscută sub numele de RED, evocă multe dimensiuni ale energiilor regenerabile: biomasă, biocombustibili sau chiar accelerarea proceselor de omologare pentru noi instalații de producție solară sau eoliană. Totuși, pentru industrie și transport, unul dintre cele mai importante subiecte a fost problema înlocuirii treptate a gazului natural și a metanului cu hidrogen, gaz care nu emite CO2. Directiva revizuită stabilește obiective privind hidrogenul „regenerabil” pentru fiecare sector.
Găsirea unui echilibru
Pe această temă, dezbaterea politică a fost cea mai animată din ultimele săptămâni. Franța, susținută de o duzină de state membre, inclusiv Cehia, România și Finlanda, a solicitat un tratament egal între hidrogenul regenerabil și hidrogenul „cu emisii reduse de carbon”, produs cu ajutorul energiei electrice din surse nucleare. „Trebuie să fim foarte atenți să nu creăm un decalaj de competitivitate între Europa și Statele Unite”, al căror plan de subvenții „verzi” „se ocupă de surse regenerabile și nucleare la același nivel”, a subliniat din nou, marți, la Bruxelles, Agnès Pannier-Runacher, ministrul francez pentru tranziția energetică.
Cu toate acestea, acest argument nu a fost împărtășit de alte state, grupate în jurul Germaniei, Austriei sau Spaniei, care se opun energiei atomice. Aceste țări consideră că accentul excesiv asupra hidrogenului „cu emisii reduse de carbon” ar încetini investițiile în surse regenerabile.
La Președinția suedeză a Consiliului, Ebba Busch, ministrul energiei, a anunțat încă de marți că trebuie găsit un echilibru. „Dacă nu respectăm faptul că diferite state membre aleg combinații energetice diferite, cel mai probabil ne vom prelungi dependența de combustibilii fosili”, a spus ea. Noul echilibru prevede că țările producătoare de hidrogen din energie nucleară își vor putea reduce obiectivul general de producere a hidrogenului regenerabil cu 20%, față de 30% dorit inițial de Paris”, amintește site-ul Context.
Ministrul francez Agnès Pannier Runacher a salutat joi, în timpul unui briefing de presă, recunoașterea hidrogenului cu emisii scăzute de carbon: „Acesta este un progres important în principiu”. „Este un succes pentru Franța”, consideră, la rândul său, Christophe Grudler, europarlamentarul Renew, care a participat la negocieri. „Directiva ține cont de diferitele mixuri energetice, încurajând mai ales decarbonizarea. Astăzi, 100% din producția de hidrogen este combustibil fosil. Mâine, o parte va fi produsă datorită surselor regenerabile și alta datorită energiei nucleare”.
În ciuda acestei satisfacții obținute de partea franceză, ONG-urile de mediu sunt dezamăgite. „Este foarte dezamăgitor să vedem că ambiția țintei UE privind energiile regenerabile este slăbită de influența nejustificată din partea lobby-ului nuclear și a campionilor săi în rândul guvernelor UE”, a spus Cosimo Tansini, de la Biroul European de Mediu (EEB), o rețea de ONG-uri de mediu. Potrivit acestuia, pentru a respecta angajamentele Acordului de la Paris, BEE speră să ridice ambițiile la 50% surse regenerabile.
(Autor: Philippe Jacque)
Sursa: RADOR / www.lemonde.fr