Uniunea Europeană a decis să înghețe fondurile. Și România este pe lista statelor care sunt puse la zid

Uniunea Europeana Sursa: EPA/JULIEN WARNAND

Diferența din Uniunea Europeană s-a adâncit ieri, după ce cea mai înaltă instanță a sa a decis că Ungaria și Polonia ar putea pierde fonduri în valoare de peste 100 de miliarde de euro pentru că nu își respectă valorile de bază.

Judecătorii de la Curtea Europeană de Justiție au decis că Bruxelles-ul ar putea reține fonduri statelor membre despre care se consideră că încalcă legea privind independența judiciară, cotele de emigranți și drepturile LGBT. Poloni ar putea primi un total de 116 miliarde de euro, iar Ungaria 32 de miliarde de euro în următorii cinci ani, odată ce fondurile de recuperare în caz de pandemie au fost deja înghețate pe fondul disputelor privind drepturile și valorile democratice.

Ajutorul UE este esențial pentru economiile celor două țări. Valorează 5% din PIB-ul Ungariei și reprezintă 3% din bogăția națională a Poloniei. Guvernele lor de dreapta au contestat dreptul UE de a-i penaliza, acuzând blocul că fac abuz de putere. Înainte de guvernare, Viktor Orban, premierul Ungariei, a susținut că UE duce un „jihad”. Judit Varga, ministrul justiției al Ungariei, a susținut că decizia a fost o „decizie politică”, deoarece țara a organizat un referendum în aprilie pentru a interzice promovarea homosexualității copiilor. „Decizia este o dovadă vie că Bruxelles-ul abuzează de puterea sa”, a spus ea. Sentința – un pas semnificativ al CEJ într-o serie de ciocniri judiciare cu cele două țări – a fost condamnată în Polonia drept „o tendință periculoasă”.

Sebastian Kaleta, ministrul justiției, a declarat: „Trebuie să fim uniți în fața acestui atac la suveranitatea noastră. Polonia trebuie să-și apere democrația de șantajul care urmărește să ne ia dreptul la autodeterminare.”

Cartea de identitate, pe telefonul mobil. Un nou proiect al Guvernului

Cea mai mare frică a lui Ceaușescu. Cum a ajuns să preia puterea totală

sursa: Arhiva EVZ

Expunând diviziunea din interiorul UE, Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei și liderul Partidului Verzilor, a susținut „statul de drept” ca „fundamentul UE”. Ea a spus: „Încălcările ne costă nu numai credibilitatea, ci și coeziunea. Hotărârea de astăzi a CEJ susține legalitatea acestui instrument important pentru UE pentru a proteja și a consolida comunitatea noastră de valori, potrivit Times.

Înghețarea fondurilor

Alte țări care s-ar putea confrunta cu înghețări similare de finanțare includ România din cauza supremației legislației UE, Cehia după acuzații de conflicte de interese în achiziții, Slovenia privind libertatea presei și Bulgaria din cauza preocupărilor legate de corupție. Un nou „mecanism de condiționalitate” permite comisiei să înghețe finanțarea pentru a le proteja de utilizarea abuzivă care rezultă din încălcări ale statului de drept.

În decizia lor de ieri, judecătorii CEJ „au respins în întregime acțiunile introduse de Ungaria și Polonia”, în special susținând că noua putere a încălcat tratatele UE. Ei au spus: „Respectarea valorilor comune pe care se întemeiază UE este o condiție pentru a beneficia de toate drepturile ce decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru. UE trebuie să fie capabilă să apere aceste valori.”

Ursula von der Leyen, președintele german al Comisiei Europene, a declarat că va lua o decizie „în următoarele săptămâni” cu privire la momentul în care să înceapă procedurile de blocare a fondurilor. „Vom acționa cu hotărâre”, a spus ea. „Judecățile de astăzi confirmă că suntem pe drumul cel bun.” Aproximativ 36 de miliarde de euro în fonduri de recuperare a pandemiei pentru Polonia și 7 miliarde de euro alocate pentru Ungaria au fost deja înghețate. Numerarul suplimentar care ar putea fi vizat în următorii cinci ani include finanțarea tradițională regională și agricolă în valoare de peste 25 de miliarde EUR pentru Ungaria și 80 de miliarde EUR pentru Polonia.