Daca PD-L, PNL si PSD isi fac planuri pentru guvernare,UDMR si PRM se gandesc la strategii pentru a putea trece pragul electoral.

Dupa ce si-au facut incalzirea cu europarlamentarele, partidele isi tureaza deja motoarele pentru alegerile locale si generale. Fie ca se vor desfasura sau nu la data stabilita - a fost invocata posibilitatea desfasurarii simultane a localelor cu parlamentarele sau a amanarii acestora din urma pentru 2009 - 2008 va fi un an decisiv pentru stabilirea raportului de forte de pe scena politica romaneasca.

Testul PD-L

Treziti la realitate din mirajul celor 40a din sondaje de cele cateva sutimi peste 28% obtinute la europarlamentare, democratii au incercat sa remedieze situatia printr-o fuziune rapida cu liberal-democratii lui Theodor Stolojan.

Crearea PD-L - asa cu se numeste acum partidul condus de Emil Boc si pus pe picioare prin vointa presedintelui Traian Basescu - nu garanteaza insa din start o victorie confortabila in alegeri. Oamenii lui Boc si ai lui Stolojan au o misiune foarte grea in a impune in constiinta electoratului noul partid astfel incat sa fructifice aritmetic cel putin cele 28 de procente de la euroalegeri ale PD si cele 7 ale PLD.

O misiune foarte grea deoarece in interiorul noii formatiuni s-ar putea manifesta o anumita incoerenta si tensiune din cauza nemultumirilor generate de fuziunea fortata. In acest context, nu ar trebui neglijata concurenta dintre membrii celor doua partide in perspectiva intocmirii listelor electorale si a promovarii in posturile guvernamentale, in eventualitatea castigarii alegerilor.

Dincolo de acestea insa, la nivelul discursului public, ana-temizarea PNL va fi probabil punctul forte al strategiei electorale a PD-L. Democrat-liberalii se vor prezenta drept continuatorii Aliantei Dreptate si Adevar, care a primit in 2004 voturile romanilor sufocati de administratia corupta a PSD.

In acest context, tradarea lui Tariceanu, care se mentine la guvernare cu ajutorul social-democratilor condusi formal de Mircea Geoana si informal de Ion Iliescu, va fi speculata la maximum. PD-L va incerca, totodata, sa profite de cota electorala a presedintelui Traian Basescu, sustinandu-l neconditionat si preluandu-i toate temele, in special lupta impotriva coruptiei.

PNL nu renunta la populism

Chiar daca ii are in tabara adversa pe PD-L si pe Traian Basescu, Calin Popescu-Tariceanu are un atu in fata acestora: conduce un partid care se afla la guvernare. Pe fondul unor masuri populiste (majorarea substantiala si cu anticipatie a pensiilor ar fi una dintre ele), PNL a obtinut la ultimele alegeri un scor sensibil mai mare decat era prevazut de analisti.

Cel mai probabil strategia pomenilor electorale va continua si in acest an, liberalii incercand sa-si maximizeze, in lunile ramase pana la expirarea mandatului la putere, sansele de a avea cat mai multi reprezentanti in administratia locala si centrala. Strategia va fi sustinuta la nivel declarativ de faptul ca, spre deosebire de scandalurile provocate de adversarii politici, PNL are in vedere adevaratele prioritati ale romanilor.

Pentru a ramane la putere si a-si pune in practica strategia, PNL se va baza in continuare pe sprijinul parlamentar al PSD, intre cele doua partide neparand sa intervina nici pe viitor neintelegeri majore. Dincolo de delimitarea la nivelul discursului public de social-democrati, liberalii si-au negociat pana acum cu succes ramanerea la putere. In schimbul fondurilor mai mari primite de judetele si localitatile guvernate de PSD, nicio motiune de cenzura nu a trecut de parlament, iar bugetul a fost votat pe banda rulanta.

Geoana merge pe mana baronilor

Anul electoral va fi un test important si pentru Mircea Geoana. El va incerca, prin toate mijloacele, sa scape de eticheta de lider de mana a doua si sa impuna un PSD modern, iesit din epoca Ion Iliescu. Pentru acest lucru insa Geoana trebuie sa gestioneze abil lucrurile atat in interiorul partidului, cat si prin raportarea la celelalte formatiuni.

Deocamdata, prin linia pe care a imprimat-o, PSD a reusit un 23% onorabil la alegerile pentru Parlamentul European, in conditiile in care partidul se prabusise in urma cu un an in sondaje, dupa scandalul „Matusa Tamara”, plimbarile lui Adrian Nastase si ale altor membri de frunte ai PSD pe la DNA.

Pentru a ramane in fruntea partidului, Mircea Geoana a incercat sa-si atraga de partea sa oamenii din teritoriu, baronii locali, si cel mai probabil va continua sa perpetueze aceasta situatie. Pana acum a reusit sa-si asigure linistea, obtinand bani mai multi de la Calin Popescu-Tariceanu pentru judetele si localitatile guvernate de PSD.

Desi i-a oferit liniste pana acum premierului, odata cu apropierea campaniei, PSD-ul lui Geoana isi va revendica toate masurile sociale si va aduce in discutie tot mai des incompetenta guvernarii de dreapta.

TEST ELECTORAL

Cu cateva zile inaintea euroalegerilor, sapte erau partidele care in intentia de vot aveau sanse de a trece pragul electoral. PD avea o cota de 40%, PSD de 19%, PNL de 13%, PRM si PLD de 6%, iar UDMR si PNG de 5%.

Votul din 25 noiembrie a ridicat insa peste pragul electoral doar 5 partide, PRM si PNG ratand Parlamentul European. Totodata, cota electorala reala a PD s-a dovedit a fi mai mica cu peste 10 procente decat cea estimata, iar a PSD-ului mai mare cu 4.

CONCURENTA

UDMR, fata cu radicalii Marko Bela

UDMR aluneca incet sub pragul electoral, iar cea mai mare provocare nu vine din exteriorul, ci chiar din interiorul comunitatii maghiare. Uniunea condusa de Marko Bela de la inceputul anilor ‘90 trebuie sa faca fata acum reformistilor tutelati de episcopul reformat Laszlo Tokes.

Candidatura sa independenta la euroalegeri a „furat” din electoratul dur al UDMR, care cu greu a reusit sa obtina putin peste 5%, iar situatia s-ar putea reedita insa cu efecte negative la localele si generalele programate pentru acest an. Radicalii maghiari au taiat deocamdata orice cale de colaborare cu Uniunea, depunand deja la tribunal actele pentru un nou partid, Partidul Civic Maghiar (PCM). In aceste conditii, UDMR se vede pusa in dificultate, chiar si cand vine vorba de abordarea temelor de campanie.

Traditional, inaintea alegerilor, Uniunea isi radicaliza discursul marsand pe subiectul autonomiei. Acum insa concurenta radicalilor este mult mai substantiala, iar autonomia este tema lor predilecta. Chiar daca PCM va reusi sau nu sa devina oficial partid, cel mai probabil UDMR va incerca o apropiere de radicali si daca pretul acesteia va insemna o influenta mai mare sau chiar un pas inapoi al lui Marko. Aceasta strategie a fost folosita cu succes pana acum si a asigurat o reprezentare confortabila a Uniunii in administratia locala si centrala. 

PRM, PNG-CD

Sanse minime pentru partidele extremiste

Chiar daca uninominalul nu va fi resuscitat inainte de rundele electorale din 2008, partidele aflate la extremele spectrului politic, PRM si PNG-CD, au cele mai mici sanse de recuperare a electoratului in urmatoarele luni. 

Scorurile obtinute la euroalegerile din noiembrie, ruperea randurilor prin plecarea unor lideri, chiar si de rangul al doilea, dar si scaderea drastica a increderii in principalele lor locomotive electorale, Corneliu Vadim Tudor si, respectiv, Gigi Becali, sunt deja semne ale unui previzibil esec electoral.

Desi a sarit pragul electoral in 18 judete, fata de cele 8 in care PRM a reusit sa treaca de 5%, partidul lui Becali va fi destul de dificil de revigorat, mai ales in conditiile unei prezente scazute la vot, dupa prabusirea suferita in noiembrie: de la peste 10%, in sondajele anului 2007, la 4,85% in alegeri.

Nici investitiile financiare in campanie nu s-au dovedit a fi de folos, nici discursul radical al lui Becali, care este de asteptat sa nu renunte totusi la aceasta strategie, nici in perspectiva urmatoarelor alegeri.

Mai mult, desincronizarea alegerilor generale de cele prezidentiale in acest an va face dificila concentrarea campaniei pe liderii de partide, aflati si asa, in ambele cazuri, in declin din punctul de vedere al increderii electoratului. Daca Becali era cotat in noiembrie 2006 cu 32%, in decembrie 2007 scazuse la 20,5%. La fel, C.V. Tudor a involuat in sondaje in acelasi interval de la 20% la 11%. (Anca Simina)