Uniformele elevilor din școli și licee pot fi o idee bună pentru că pot ajuta treptat la „unifomizarea” scopului și rolului pentru care un tânăr se duce la școală – acela de a-și dezvolta cunoștințele în legătură cu diferite materii care le atrag interesul, își pot cultiva pasiunile- prin diversele opționale la care participă, pot contribui activ la dezvoltarea capacităților intelectuale și pot socializa. Toate acestea, dincolo de imaginea socială construită despre ei înșiși dată de bani sau de statutul social – al părinților. Uniformele pot sparge tiparele sociale care duc la discriminare și segregare.

Un dezavantaj ar fi pentru elevii care se identifică cu stilul vestimentar și tipul hainelor pe care le poartă-dacă sunt de firmă și reflectă investiția financiara și, totodată, statutul social care îi diferențiază de ceilalți. Nu se vor mai simți poate la fel de în siguranță, căci hainele le ofereau o anumită încredere în cine sunt ei. Identificarea cu hainele purtate este o problemă pentru mulți adolescenți, care poate aduce atât o stimă de sine scăzută – cei cu o situație materială scăzută, dar și o încredere mare de sine – cei cu o situație materială foarte bună”, a explicat pentru EVZ, psihologul Claudia Soare.

 

Uniformele ar încăla Legea Educației

Președintele Federației Asociațiilor de Părinți din România, Iulian Cristache, este de părere că „în momentul de față, uniforma este reglementată foarte bine în regulamente și în Statutul Elevului. Nu mă voi opune niciodată unor semne distinctive, acolo unde cheltuielile sunt minime – o insignă, o eșarfă, o cravată. Nu avem cum să vorbim despre uniformă de sus până jos, pentru că în această situație sunt alte costuri. Iar astfel s-ar încălca Legea Educației Naționale care face referire la faptul că învățământul este gratuit. Dacă tu ca instituție de învățământ mă obligi pe mine ca părinte să cumpăr aceste uniforme, atunci nu mai este gratuit. Ce vom face cu acele familii sărace din mediul rural care își trimit copiii la școală numai pentru pachetul alimentar – acel lapte și corn? Va fi mai grav. Riscăm ca abandonul școlar să crească. Dacă uniforma îți aduce siguranța și securitatea în școală… chiar nu mai știu ce să mai cred”, a explicat, pentru EVZ, Iulian Cristache.

„O măsură pur demagogică”

În urma declarației ministrului Educației, mai multe asociații de elevi au reacționat cu privire la acest lucru. „Să obligi elevul să poarte uniformă reprezintă o încălcare a libertății de exprimare, căci până la urmă și vestimentația este un mod de exprimare a libertății. Uniformizarea la aspect, cât și la nivel de gândire, au fost promovate în perioada comunistă. Nu cred că ne dorim să revenim la ce a fost înainte”, a declarat, pentru EVZ, Mihai Tănase, președinte Asociația Elevilor din Constanța.

„Un lucru inutil”

„Din fericire am reușit să introducem niște prevederi în niște regulamente la nivel național, astfel încât elevii să nu fie sancționați dacă aceștia nu poartă uniforma. Din punctul meu de vedere, uniformele sunt un lucru foarte inutil care îi încetinește. Adică, sunt elevi care formează o atitudine destul de închisă față de cei din jur. Să nu mai vorbim de faptul că sunt destul de multe firme de croitorie care funcționează foarte bine cu ajutorul școlilor. Directorii îi îndeamnă pe elevi să meargă acolo, că sunt acreditate sau alte invenții de genul acesta”, a declarat, pentru EVZ, Petru Apostoaia, președintele Consiliului Național al Elevilor.

„Uniforma de elev este un însemn de status”

„Eu predau sociologie. Iar la clasa a XIa, când discutăm despre statusul social, menționăm foarte clar că există însemne de status care onorează un statut, o profesie sau o meserie. Uniforma de elev este un însemn de status – nu este nici formă clasică, nici formă retrogradă, ci mai degrabă o formă care consfințește un etos al școlii”, a declarat, pentru EVZ, Alina Bărăian, directorul Colegiului Național „George Barițiu” din Cluj.