"Încă nu suntem siguri dacă vom decide să aderăm la mecanismul unic de supervizare din UE, deoarece lipsesc elemente importante ale noilor reglementări de supraveghere a băncilor europene", a declarat Arpad Kiraly, director în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară din Ungaria, citat de Agerpres.
Kiraly a arătat că oficialii de la Budapesta aşteaptă clarificarea tuturor detaliilor legate de noile atribuţii ale Băncii Centrale Europene (BCE) privind supervizarea băncilor europene şi apoi va fi luată o decizie. Între timp, Ungaria discută şi cu alte state membre ale UE implicaţiile intrării în vigoare a mecanismului european unic de supervizare şi rolul statelor UE din afara zonei euro în procesul de supraveghere a sistemelor bancare.
Arpad Kiraly a apreciat că propunerile referitoare la atribuţiile de supervizare ale BCE nu sunt foarte bine pregătite şi este nevoie de mai mult timp şi de efectuarea unor studii de impact privind efectele înfiinţării uniunii bancare. Interferenţe în activitatea băncii centrale Oficialul de la Budapesta consideră că va fi dificil pentru BCE să supervizeze cele 6.000 de instituţii financiare din UE şi probabil doar băncile de importanţă sistemică vor fi supervizate.
Paradoxal, Ungaria a fost îndelung criticată de Comisia Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional tocmai pentru că Guvernul a promovat o lege prin care restrângea atribuţiile Băncii Naţionale, cea care are pe umeri responsabilitatea supravegherii sistemului bancar.
Executivul condus de Viktor Orban a avut de suferit de pe urma imixtiunii în activitatea băncii centrale, nereuşind nici măcar acum, la aproape un an de la demararea negocierilor, să încheie un nou acord de împrumut cu FMI, necesar pentru a se putea împrumuta la costuri mai mici.
Recomandările noastre
