Protestele din Ungaria, cauzate de corupție și un guvern tot mai pro-rus, ridică semne de întrebare legate de posibila repetare a evenimentelor din Ucraina.
Ungaria este membră UE și NATO și este mult mai stabilă decât Ucraina, care a devenit victima unui conflict cu separatiștii pro-ruși din estul țării, de câteva luni. De aceea, este mai puțin probabil să se ajungă la conflicte violente, dar demonstrațiile anti- guvernamentale, din ce în ce mai ample, ar putea conduce spre un alt câmp de bătălie între Europa și Rusia.
Ținta manifestațiilor de săptămâna aceasta, ca și a celor de la începutul lunii, este premierul Viktor Orban și guvernarea lui tot mai mult îndreptată spre est.
Mulți participanți strigau „Europa, Europa!”, iar unul dintre demonstranți i-a spus unui jurnalist AFP: „Nu vrem ca Orban să ne conducă spre Putin și Rusia”, în timp ce alții cereau demisia prim-ministrului.
Asemănări și diferențe
Protestele seamănă cu primele manifestații din Ucraina de pe Euromaidan, îndreptate contra fostului președinte Viktor Ianukovici, care a fugit din țară la sfârșitul lunii februarie, după patru luni de demonstrații provocate de decizia sa de a semna un acord economic cu Rusia, în detrimentul unuia cu UE.
Sigur că Ungaria nu a fost niciodată atât de apropiată de Rusia precum Ucraina, totuși 72% dintre maghiari au spus, în 2010, că o duc mai prost decât pe timpul comuniștilor, când țara avea legături apropiate cu Rusia și cu blocul est-european.
La fel ca Ianukovici, Orban n-a încercat, de la început, să aprofundeze legăturile cu Rusia. De fapt, fostul anti-comunist avea intenția de a integra țara în UE, până când a început să se inspire economic și politic de la Moscova.
Orban se află pe scena politică din 1989, iar partidul său, Fidesz, a rămas extrem de popular în rândul alegătorilor, având în prezent o majoritate de două treimi în Parlament. Ungaria este, însă, prinsă la mijloc, între est și vest, și cu două tabere trăgând în două direcții diferite, nu este exclusă varianta unor tensiuni viitoare.