Igor Dodon, președintele pro-rus al Republicii Moldova, anunță un parteneriat strategic cu Ungaria, la circa trei luni după ultima vizită la Budapesta a președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Premierul Ungariei, Viktor Orban, l-a trimis la înaintare pe ministrul de externe Peter Szijarto care a semnat un memorandum prin care li se vor oferi 40 de burse studenților moldoveni.
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijarto, se află la Chișinău unde s-a întâlnit cu omologul său, Aurel Ciocoi, cu premierul Ion Chicu, precum și cu președintele Igor Dodon. Oficialul guvernului de la Budapesta a semnat cu ministrul moldovean de externe două morandumuri: unul se referă la colaborarea diplomatică și altul la educație.
În urma înțelegerii bilaterale, doi diplomați din Ungaria vor fi delegați la Chișinău pentru a consulta guvernul Republicii Moldova în probleme legate de integrarea europeană, iar universitățile din Ungaria vor oferi 40 de burse studenților moldoveni. Șeful statului românilor de peste Prut, Igor Dodon, anunță că dialogul cu Budapesta va lua forma unui parteneriat strategic. Experţii contestă această mișcare a președintelui prorus de la Chișinău, transmite Radio România Actualități.
Ministrul de externe al Ungariei a promis că premierul maghiar Viktor Orban va vizita Republica Moldova în luna martie, atunci când ar putea fi semnat un acord de parteneriat strategic, așa cum a anunțat Igor Dodon.
Peter Szijarto a declarat că Ungaria tratează relația cu Republica Moldova ca pe un parteneriat veritabil: „Când vorbim despre Parteneriatul Estic, cuvântul 'parteneriat' îl înțelegem în sens direct, de aceea de la noi nu veți auzi nimic care să sune a luare aminte sau care să fie un fel de intervenție în treburile interne. Niciodată nu ne vom da cu părerea despre problemele de politică internă pentru că nu este competența noastră”.
Igor Dodon calcă pe urmele fostului președinte comunist Vladimir Voronin și pune accentul pe relația cu Ungaria, însă această mișcare demonstrează și mai mult izolarea internațională a puterii de la Chișinău, susțin experți citați de RRA. El caută susținere din partea unor lideri autoritari și populiști, cum ar fi Vladimir Putin, Recep Tayyep Erdogan sau Viktor Orban a cărui formațiune, Fidesz, a fost suspendată din Partidul Popular European din cauza derapajelor antidemocratice.
Analistul politic Ioan Tăbîrță subliniază că unicul parteneriat strategic poate exista doar între Republica Moldova și România:
„Cel mai probabil această vizită a fost organizată cu concursul intermediarilor din Federaţia Rusă. Orice apropiere de Uniunea Europeană va avea loc doar prin intermediul Bucureștiului pentru că geografia nu o poţi ascunde, dar totodată nu poţi nega nici afinităţile de ordin cultural, lingvistic, istoric”, a subliniat Ioan Tăbîrţă.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat recent că România își va coordona acțiunile cu SUA și UE în relația cu Republica Moldova. Bucureștiul și-a reiterat poziţia că va susţine direct cetățenii moldoveni după schimbările politice de la Chișinău.
Sosit la putere în 2010, premierul ungar Viktor Orban şi-a făcut un obicei din a-şi da întâlniri cu Vladimir Putin. Cei doi şi-au strâns mâna de zece ori în ultimii nouă ani în cadru oficial. Ultima întâlnire dintre cei doi a avut loc pe 30 octombrie 2019, la Budapesta.
Apoi, pe 7 noiembrie 2019, premierul Ungariei a fost vizitat de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, un lider care s-a distanțat alte state UE și e mai apropiat de Rusia.
Relaţiile diplomatice dintre Budapesta şi Moscova au devenit constante de când premierul Viktor Orban a revenit la putere, în anul 2010, în ciuda criticilor venite din partea țărilor din Occident.
Viktor Orban este un partizan al „democraţiei iliberale” și un admirator declarat al lui Vladimir Putin, cu care s-a întâlnit de zece ori în ultimii nouă ani, stârnind nemulțumirea opoziției din Ungaria.
Rusia și Ungaria au semnat, în luna ianuarie 2014, un acord în valoare de 10 miliarde de euro, fără organizarea unei licitații, în vederea extinderii centralei nucleare a Ungariei, care asigură 40% din energia electrică necesară populaţiei. Potrivit analiştilor, acordul mărește dependenţa energetică a Budapestei faţă de Moscova, Rusia asigurând 80% din petrolul şi 70% din gazul consumat de populaţia Ungariei.