Criza dintre Uniunea Europeană şi Ungaria lui Viktor Orban a scăzut în intensitate, dar neîncrederea reciprocă continuă să fie prezentă şi să afecteze relaţiile dintre Bruxelles şi Budapesta, scrie astăzi AFP într-o analiză dedicată alegerilor de duminică care, cel mai probabil, vor fi câștigate de partidul premierului în exercițiu.
Ungaria face actualmente obiectul a nu mai puţin de 21 de proceduri de infringement, dar această situaţie este departe de a fi una excepţională - toate ţările UE sunt vizate - iar majoritatea acestor proceduri nu au în vedere decât infracţiuni minore.
Totuşi, raportul foarte sever adoptat în luna iulie a anului trecut de către Parlamentul European pentru a denunţa atingerile aduse democraţiei în Ungaria nu au condus la nimic concret. Adesea arătată cu degetul de comisarul european însărcinat cu justiţia Viviane Reding, Ungaria nu a fost vizată de nicio sancţiune reală. Vehiculată cândva, mai ales în Parlamentul European, perspectiva unei suspendări a dreptului de vot al Ungariei în Consiliu - procedură calificată uneori drept “armă atomică” şi niciodată folosită în istoria Uniunii Europene - a fost dată uitării.
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard, preluat de Agerpres, Reding - care aparţine aceleiaşi familii politice a conservatorilor europeni ca şi Orban - nu şi-a ascuns iritarea faţă de Budapesta. Ea şi-a exprimat indignarea faţă de modificările aduse legii fundamentale ungare, cu ajutorul majorităţii de două treimi de care se bucură Orban. “O constituţie nu este o jucărie”, a subliniat ea atunci.
Dar “mijloacele de acţiune ale Comisiei sunt foarte limitate”, potrivit unei surse europene. În ciuda unei retorici adesea antieuropene, Viktor Orban a ştiut întotdeauna să nu meargă prea departe.
Pe de altă parte, potrivit AFP, Ungaria profită din plin de apartenenţa sa la UE. Budapesta ar urma să primească circa 20,5 miliarde de euro pe parcursul exerciţiului bugetar multianual 2014-2020. Această sumă ar urma să finanţeze circa 98% din investiţiile publice locale. Fondurile europene sunt indispensabile pentru dezvoltarea reţelei rutiere şi feroviare.
În aceste condiţii, ar fi practic un act de sinucidere pentru Budapesta să părăsească Uniunea. Îngrijorată de procedura de selectare a companiilor în cadrul licitaţiilor privind infrastructurile, Comisia a suspendat vreme de câteva săptămâni, în 2013, fondurile europene. Autorităţile ungare au protestat iniţial, după care s-au conformat şi au obţinut deblocarea fondurilor. Procedura de deficit excesiv ce viza Ungaria de la aderarea sa la UE în 2004 a fost ridicată în mai 2013. Chiar dacă Bruxellesul şi-a însoţit decizia de numeroase rezerve, guvernul Orban a promovat decizia ca o legitimare a politicii sale economice.
Criza din Ucraina aminteşte de asemenea că Budapesta are un rol esenţial pentru politica de vecinătate a UE. Ungaria este membră a grupului de la Vişegrad în cadrul Uniunii Europene. Creat în 1991 şi reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, V4, care a anunţat anul trecut crerea unui “battle group” comun în cele patru state până în 2016, a fost vârf de lance în cadrul UE pentru a-şi exprima solidaritatea cu privire la Ucraina.
În fine, Ungaria este prezentă şi vocală şi în problemele de extindere. Ea militează pentru aderarea Serbiei, de care o desparte o frontieră comună, şi este favorabilă intrării Turciei în Uniunea Europeană.