Într-un discurs susținut în Transilvania, la fi nalul lunii iulie, premierul Ungariei a denunțat democrația liberală. Declarațiile lui au făcut valuri în Occident și ar trebui să dea de gândit liderilor europeni în privința îndreptării acestei țări spre Est.
Apărătorii lui Viktor Orban au insistat că el s-a referit doar la „înțelegerea liberală a societății”: capitalismul dur și individualismul egoist. Dar prim-ministrul maghiar s-a referit, de fapt, la liberalismul politic, cu accent pe sistemul de separare a puterilor în stat. Susținând cu mândrie „democrația neliberală”, el a dat, de fapt, un semnal privind alegerea făcută de Executivul său în bătălia geopolitică și ideologică dintre Rusia și Occident.
Regres politic la Budapesta
Profesorul de științe politice de la Universitatea americană Princeton, Jan-Werner Müller spune, într-o analiză pentru Foreign Policy, că Viktor Orban a adoptat modelul populist de conducere, cu un Guvern neîngrădit, bazat pe naționalism asertiv.
La începutul anului, Rusia a acordat un împrumut uriaș Ungariei și, iată, că deja culege roadele politice ale acestei „investiții”. Orban are un rol important în regresul politic care se manifestă în Europa de Est, de neimaginat la momentul în care aceste țări au devenit membre UE în 2004.
De la victoria în alegeri a partidului său, în 2010, Orban a restricționat libertățile mass-media, a neglijat sistematic ideea separării puterilor în stat și a acordat marile contracte economice oligarhilor care susțin Fidesz. În aprilie, a obținut încă un mandat, în urma unui scrutin pe care OSCE l-a numit „liber, dar incorect”.
Statul „neliberal”
Guvernul de la Budapesta a luat două măsuri drastice de consolidare a statului neliberal. A denunțat ONG-urile ca fiind „agenți străini”, exact ca în Rusia lui Putin. Și încearcă să ducă la faliment ultimul post important de televiziune care nu-i cântă în strună - o filială a companiei germane Bertelsmann - prin creșterea taxelor pe veniturile din publicitate. În susținerea acestor măsuri, el evocă sprijinul pentru afacerilor autohtone, în detrimentul celor corporatiste ale occidentalilor.
Dar când trebuie să aleagă între Vestul liberal și „reformele” premierului, maghiarii pleacă din țară - 500.000 au părăsit Ungaria de la venirea lui Orban la putere.
În discursul din Transilvania, Orban a declarat că politica globală este într-un moment de cumpănă, comparabil cu Războaiele Mondiale și cu 1989. A început o cursă mondială pentru o nouă formă de organizare a statului, neliberalismul câștigă teren, iar Ungaria poate juca un rol esențial în acest sens. Ar împrumuta de la Obama „patriotismul economic”, dar țările cu sistem autoritar din Est - China, Rusia, Singapore și Turcia sunt profesorii lui Orban, comentează analistul politic.