În Ungaria este numit ''planul Soros'', proiectul de relocare a imigranţilor ajunşi în Europa, de a împărţi cote ţărilor UE. Un plan care, potrivit lui Gergely Gulyas, unul din liderii FIDESZ, partidul majoritar, ''este împotriva intereselor naţionale maghiare şi a voinţei cetăţenilor''. Din acest motiv Ungaria este gata pentru orice bătălie pentru a-şi apăra cetăţenii fără să-i pese de acuzaţiile care i se aduc de la Bruxelles.
Acesta este motivul pentru care, cu 95% pentru, Parlamentul de la Budapesta a respins hotărârea de la Strasbourg din 16 noiembrie trecut, aceea de revizuire a Tratatului de la Dublin în favoarea relocării migranţilor în Europa. Acest lucru s-a întâmplat în ajunul întâlnirii dintre premierul italian Gentiloni şi miniştrii grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia), legată tocmai de această chestiune.
Braţul de fier priveşte aşa-zisul ''criteriu al pimei intrări'', care până acum a fost aplicat impunând obligativitatea de a găzdui migranţii şi a evalua eventualul statut de protecţie internaţională, în însărcinarea ţărilor de destinaţie a migranţilor, deci în primul rând Italia, Grecia şi Spania.
Hotărârea Parlamentului european, ţinteşte să modifice criteriul impunând cote obligatorii pentru transferul celor care cer azil tuturor ţărilor UE, procentual cu propriul PIB şi cu populaţia naţională. Este exact problema la care se opun Ţările orientale (cu excepţia României şi Bulgariei), întărite şi de recenta luare de poziţie a preşedintelui Comisiei europene, polonezul Tusk, despre care se spunea acum câtva timp că este un europenist convins. Acesta a numit planul de relocare ''ineficace şi care dezbină''.
În întâlnirea cu Gentiloni, miniştrii Vişegradului au hotărât o investiţie de 35 de milioane de euro în Fondul de Administrare pentru Africa, cu care Italia gestionează proiecte pentru ajutorarea Libiei şi Nigerului. Dar n-a răsuflat nicio concesie despre chestiunea migranţilor în Europa.
Împotriva lui Soros
Degeaba este acuzată Ungaria pentru că, conduce revolta împotriva imigraţiei necontrolate în Europa, dar totul este în numele ''intereselor şi a siguranţei poporului maghiar'', a declarat recent ministrul de Externe ungur Peter Szijjarto, care a adăugat: ''conceptele noastre de naţiune, de respect al identităţii, de protecţie a graniţelor şi de securitate sunt total diferite de cele ale Bruxellesului''. Pentru Ungaria, actualul exod migratoriu favorizat de politicile de primire ale UE şi care schimbă orizontul demografic şi cultural al Europei, nu e o cauzalitate istorică, ci un plan precis de destabilizare dorit de centre de putere tehnocrate şi mondialiste.
În această optică, potrivit Occhi della guerra, se situează ''războiul'' pe care guvernul maghiar al permierului Orban l-a început împotriva finanţistului George Soros, reţinut, nu greşit, principalul inspirator al proceselor şi deciziilor politice care împing spre uşurarea imigraţiei necontrolate în Europa, imigraţie, înainte de toate, cu preponderenţă islamică care ţinteşte să producă conflicte sociale, culturale, ulterioare crize economice finalizate cu impunerea de legislaţii mai autoritare şi lichidări ale suveranităţilor democratice.