Un zgârie-nori, proiectat de fostul şef al Comisiei Urbanistice a Capitalei, ar putea fi construit în apropierea Casei Presei Libere.

Înaltă de 120 de metri, cu 30 de etaje la suprafaţă şi şase în subsol, clădirea de birouri, ce se doreşte a fi construită la intersecţia Bulevardului Poligrafiei cu strada Parcului, ar putea intra în istorie ca prima construcţie din Bucureşti care utilizează terenul la un coeficient nemaiîntâlnit: 20. Arhitecţii spun că aşa ceva nu s-a mai întâmplat în Capitală, iar neregulile pe care proiectul le-a adunat de câţiva ani, de când se tot încearcă aprobarea lui, nu se opresc aici. Avizul de urbanism e semnat, fără drept, în numele fostului arhitect-şef Adrian Bold, de către o referentă din primărie, construcţia ar urma să se facă într-o zonă prevăzută ca spaţiu verde în Planul de Urbanism General (PUG), iar cele şase subsoluri ale clădirii ar pune în pericol principala conductă de apă potabilă a oraşului. Aceeaşi conductă a ţinut în loc şi construcţia angroului lui Dumitru Puzdrea, în anii ,90, lăsată şi azi la stadiul de schelet.

În ciuda tuturor, arhitectul-şef Gheorghe Pătraşcu a susţinut ieri, la dezbaterea publică organizată de primărie, că proiectul pune probleme de moralitate, nu de legalitate. Ultimul cuvânt îl vor avea consilierii generali ai Capitalei. Trecutul zbuciumat al terenului Terenul de peste 3.000 de mp, pe care actualul investitor doreşte să-l exploateze la maximum, a fost retrocedat în aprilie 2001 moştenitorilor familiei Zapisescu. Aceştia l-au vândut unui fost consilier general de la vremea respectivă, Dumitru Itu, care imediat l-a revândut societăţii Hidroelectrica. Aceasta l-a revândut la rândul ei, în decembrie 2005, societăţii Relad Pharma, care în 2007 l-a revândut actualilor proprietari - CDIA Management SRL.

Fostul architect-şef al Capitalei, Adrian Bold, spune că fiecare dintre proprietari a făcut presiuni, în diverse perioade, să obţină aprobarea unei construcţii pe acest teren. „Domnul Itu, fost consilier, a avut o tentativă, apoi Hidroelectrica voia să contruiască ceva de patru etaje. Firma Relad a venit de câteva ori în audienţă la fostul primar Adriean Videanu, însă nici ea nu a reuşit”, explică Bold.

Arhitectul spune că niciodată proiectul nu a fost mai aproape de aprobare ca acum, „când a trecut de avizele tehnice şi a ajuns în consiliu, unde aprobarea devine politică. Mă mir că domnul Oprescu, care a spus că nu va mai aproba niciun turn, l-a promovat în consiliu”. „O speculaţie imobiliară ordinară”

Fostul arhitect-şef e indignat că în dreptul numelui său, pe avizul de urbanism, e semnată o referentă din primărie - Diana Olteanu. „A mai avut astfel de abateri şi în trecut, pentru care a fost sancţionată, dar niciodată nu a fost atât de grav. E un abuz şi o uzurpare de calitate oficială”, spune Bold despre semnătura pusă în numele său pe avizul ce stă la baza solicitării Planului de Urbanism Zonal (PUZ). Bold susţine că pe 6 iunie, când funcţionara primăriei a semnat în locul lui, el era la serviciu, „şi chiar dacă n-aş fi fost, nu era nicio grabă ca acel aviz să primească semnătura în ziua aceea”, spune Bold.

Fostul arhitect-şef crede că trecerea terenului dintr-o mână în alta nu e decât o dovadă că proiectul „e o speculaţie imobiliară ordinară, care încalcă toate normele urbanistice”.

Bold spune că PUG-ul prevede că apeductul de 2 metri în diametru, care traversează zona şi alimentează oraşul cu apă, are nevoie de o fâşie de teren de protecţie şi intervenţie, iar 25 de metri de la Bulevardul Poligrafiei trebuie lăsaţi liberi pentru construcţia viitorului drum expres Bucureşti - Braşov.

„Spaţiul verde - o vorbă aruncată” Proiectul e făcut de arhitectul Viorel Hurduc, fost preşedinte al Comisiei Tehnice de Urbanism a Capitalei. Aceasta şi-a dat avizul pentru PUZ chiar când autorul lui era preşedintele comisiei. „Trei dintre arhitecţii din comisie s-au opus, e vorba de Beldiman, Sturdza şi Dan Marin. Mă întreb cum putea fi aprobat de ceilalţi trei?”, completează Bold.

Reprezentanţii CDIA Management SRL susţin că proiectul datează de doi ani, timp în care a fost modificat de mai multe ori. „Într-un final, varianta agreată a fost semnată de instituţia arhitectului- şef, poate să se numească Bold, Popescu sau oricare altul”, a declarat ieri Simona Culcea, project manager în cadrul companiei.

Ea zice că protecţia apeductului nu are legătură cu construcţia. Nici argumentul spaţiului verde nu a fost luat în serios. „Breteaua de verdeaţă e o poveste, chiar arhitectul Bold a spus că a fost o vorbă aruncată”, a declarat Culcea. Firma CDIA Management SRL e contro lată de două firme cipriote care deţin câte 40% din acţiuni.

LISTA NEAGRĂ

Invazie de PUZ-uri derogatorii Dacă va fi aprobată de consilierii municipali, construcţia de 120 de metri de pe Bdul Poligrafiei va fi a doua ca înălţime din Bucureşti, după Dâmboviţa Center, de 135 metri. Ambele au devansat proiectul aprobat recent de consilierii municipali în secotrul 6 care, conform aprobării date de Autoritatea Aeronautică Civilă, va putea avea înălţimea de 116 metri şi va fi construit în zona Lujerului.

Proiectul dezbătut ieri la primărie se încadrează pe lista PUZ-urilor cu scandal, tot mai frecvente în ultima perioadă din cauza acuzaţiilor de ilegalitate sau a derogărilor majore de la PUG. Printre acestea se numără complexul Dâmboviţa Center şi PUZ-ul Brezoianu, care presupune construcţia unei clădiri de 42 metri lângă Cişmigiu.

Un alt proiect controversat este Cathedral Plaza ce a permis construirea unui imobil de 75 de metri înălţime lângă Catedrala „Sf. Iosif”, monument istoric. În acest caz, deşi construcţia e aproape finalizată, tribunalul a anulat recent autorizaţia de construcţie eliberată de Primăria Sectorului 1.