Un titan şi obiceiul lui de iarnă

Un titan şi obiceiul lui de iarnă Sursa: Arhiva EVZ

Sîntem în urmă cu vreo 35 de ani, poate chiar mai bine. Tata avea pe atunci o colecţie – Romanul secolului XX – care îngloba marile romane ale lumii. Odată cu pensionarea, tatăl meu a luat după el mormanul de cărţi şi s-a mutat cu ele în casa părintească de la Tulnici.

Şi cum nu şi-au mai găsit locul în casă în totalitatea lor, multe dintre ele se regăsesc astăzi aşezate pedant într-o magazie din ogradă. Dimineaţă, plimbîndu-mă prin curte am intrat de curiozitate în această magazie. Trei dintre pereţii ei sînt căptuşiţi cu cărţi, almanahuri literare – vechea colecţie „Manuscriptum” în integralitatea ei - sau reviste (Luceafărul şi Magazin Istoric) pe care privindu-le îmi trezesc amintiri din copilărie şi adolescenţă.

Le-am atins cu degetele, apoi m-am oprit pe una dintre cărţile monumentale, unul dintre cele mai mari romane scrise vreodată: Absalom, Absalom!

Laureat al Nobelului pentru literatură, de două ori cîştigător al premiului Pulitzer şi o dată al „National Book Award”, William Cuthbert Faulkner a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile. Eternitatea din imaginarul  Yoknopatawpha a lăsat lumii o inegalabilă moştenire în proză. Contemporan cu un alt titan al literaturii americane şi universale, Ernest Hemingway, Faulkner şi-a trăit cea mai mare parte din viaţă în comitatul Lafayette din Mississippi. De altfel, chiar şi  Yoknopatawpha, ţinutul imaginar în care marele prozator şi-a aşezat eroii scrierilor sale într-o ordine morală şi spirituală proprie, a fost fixat de mintea sa briliantă tot în Mississippi. Marile sale romane (Zgomotul şi Furia - Lumină în August – Absalom, Absalom!) dezvăluie o lume captivantă, care are darul de a-l transforma pe cel care vine în contact cu ea. 

Ne puteți urmări și pe Google News

Puţini sînt cei care ştiu că, în zilele friguroase de iarnă, marele prozator prepara o băutură care avea darul de a te ţine departe de răceală, pe numele ei Hot Toddy.

 Kate, nepoata lui Faulkner, povesteşte întregul ritual pentru  The Great American Writers’ Cookbook.

„Pappy (Fulkner) decidea singur cînd era nevoie ca un Hot Toddy să-i fie administrat pacientului său, de cele mai multe ori un prieten foarte apropiat, în cea mai curată manieră a unui medic de țară. Îl pregătea în bucătărie în felul următor: lua un pahar greu de sticlă pe care îl umplea aproximativ pe jumătate cu bourbon Heaven Hill (Jack Daniel’s a fost rezervat bolilor lui Pappy). Adăuga o lingură de zahăr şi o jumătate de lămâie stoarsă pe care le amesteca pînă se dizolva zahărul. Umplea apoi paharul cu apă clocotită şi îl servea pacientului cu suport pentru oală pentru a-i proteja mîinile de paharul fierbinte. Pappy crea întotdeauna o mică ceremonie pentru a-și servi Hot Toddy, aducându-l sus pe o tavă de argint și sfătuindu-și pacientul să-l bea repede, înainte de a se răci. Nu a eșuat niciodată!”

Cum iarna bate la uşă, iar frigul se apropie, iată un leac împotriva răcelilor gîndit de o minte sclipitoare. Îndemn aşadar adulţii să ia act de această reţetă. Cu rugămintea de a fi cumpătaţi. În Statele Unite, ziua de 11 ianuarie este „National Hot Toddy Day”.