Consiliul European de la Bruxelles încearcă să dea un răspuns ferm la criza financiară. Portugalia le-a creat o nouă problemă liderilor UE.
Un summit care ar trebui să anunţe azi răspunsul ferm al UE la criza ce afectează zona euro - o asigurare pentru pieţele financiare - se dovedeşte insuficient pentru toate problemele cu care se confruntă blocul comunitar.
Consiliul European de primăvară, început ieri, va amâna până în iunie deciziile privind dublarea capacităţii de împrumut a Facilităţii pentru Stabilitate Financiară (EFCF) şi transformarea ei, începând cu 2013, într-un fond permanent de sus ţinere a ţărilor cu probleme. Întârzierea ţine de reticenţa Germaniei, principal contributor bugetar, şi a Finlandei, care se pregăteşte de alegeri şi unde un partid eurosceptic se află printre favoriţi.
Problema portugheză
EFCF, care a furnizat fondurile pentru salvarea Greciei şi Irlandei, s-ar putea dovedi din nou folositor. Miercuri-seară, premierul portughez Jose Socrates a demisionat după ce parlamentul a respins bugetul de austeritate, mişcare care aduce Lisabona mai aproape de necesitatea unui ajutor extern.
Figura tragică a summitului de la Bruxelles, Socrates, care a sosit la reuniune în ciuda demisiei, a declarat că doreşte să evite un ajutor extern, deşi Portugalia se confruntă cu costurile tot mai mari ale creditării.
Liderii UE au arătat simpatie pentru cauza lui Socrates, care a promovat trei pachete de austeritate în Portugalia în numai un an. Cancelarul german Angela Merkel a insistat totuşi că Lisabona va trebui să-şi menţină ţintele de reducere a deficitului, care presupun adoptarea de măsuri suplimentare.
Grecia, Irlanda şi Portugalia, alături de Spania, sunt în mod special vulnerabile la criză, un studiu arătând că băncile din aceste ţări ar fi cel mai greu lovite de o nouă recesiune. Testul de stres realizat de agenţia de rating Standard & Poor’s arată că, în cazul unei recesiuni severe, băncile europene ar avea nevoie de o recapitalizare de până la 250 de miliarde de euro.
Pactul pentru euro
Un punct important pe agenda summitului este aşa-numitul "pact pentru euro". Propunerile incluse în pactul ce va fi asumat de statele membre includ scăderea salariilor pentru sporirea productivităţii, reducerea impozitelor pe muncă, alinierea vârstei de pensionare cu speranţa de viaţă, stabilirea prin legislaţie a unul plafon maxim pentru datoria publică precum şi coordonarea mai bună a politicii fiscale în UE. Aprobat deja de statele din zona euro, pactul este deschis şi celorlalţi membri ai UE.
Guvernul român a aprobat deja, miercuri, participarea la acest pact, respins deocamdată de Ungaria şi Cehia. La Bruxelles, protestatarii care se opun pactului de competitivitate s-au ciocnit violent cu poliţia.
Recomandările noastre
