"Ar trebui să vorbiţi cu voluntarii. E extraordinar ce au reuşit să facă în ultimii ani", spune Alin Uhlmann Uşeriu, preşedintele Tăşuleasa Social. Prezentatorul TV Cătălin Ştefănescu spune că, pentru el, Tăşuleasa Social este "ONG-ul contemporan", cu realizări, personalitate, atitudine.
Trăitul în haită

Paul Mureşan este unul dintre voluntari. Vorbeşte într-un ritm de zici că e comentator de meciuri la radio. "Dacă mă vedeai înainte de Tăşu. Nu scoteam o vorbă", spune el acum, după experienţa de voluntariat. El spune că, prin voluntariat, a reuşit să "trăiască în haită". Şi să înveţe. "Un lucru e tare fain la voluntariat: se întâlnesc oameni diferiţi, cu calităţi diferite şi toţi lucrează pentru acelaşi scop. Astfel, fiecare membru al grupului are câte ceva de învăţat. Voluntariatul cere şi sacrificii, dar te întoarce cu faţa spre adevăratele valori ale vieţii", spune el.

În vorbăria lui cu simpatic accent ardelean, se citeşte mult entuziasm. Şi o bună capacitate de a trage concluzii, de a analiza probleme, de a găsi soluţii. Paul a terminat grafica în acest an şi se gândeşte că locul său este în lumea desenului animat. Licenţa sa: un desen animat despre relaţia om-natură. O poveste cu o bufniţă şi un şarpe, a cărei morală, ca într-o fabulă, e că omul care pedepseşte natura va fi pedepsit la rându-i. De natură.
Educaţie, nu salubritate

"Săraca natură, s-ar descurca de minune dacă n-am fi noi", spune Alin Uşeriu, la finalul proiectului "Paşaportul Verde". Negrişoara, apă curgătoare care trece prin Poiana Negrii, a fost curăţată de 200 de elevi din Dorna Cândrenilor. Însă metrii cubi de gunoaie nu au fost principala provocare a proiectului. "Am vrut să învăţăm oamenii să colecteze selectiv, să lucrăm puţin la mentalităţi", spune Alin. Acţiunea, care dă bătăi de cap chiar şi în marile oraşe, era aplicată acum la sat.

În urmă cu patru luni, familia Elenei Văcariu, o adolescentă din Dorna Candrenilor, nu ştia mai nimic despre colectarea selectivă. Părinţii şi restul rudelor aveau însă să înveţe de la fiica lor, care dobândise respectul pentru natură din apropierea de Tăşuleasa Social. "Trebuie să preţuim ceea ce avem. Cred că suntem norocoşi să trăim într-un mediu ca acesta. De ce să-l stricăm?", spune Elena, cu ochii spre muntele din faţa ei, unde se întinde Parcul Naţional Călimani.  
O relaţie de egalitate

Deşi încă mai sunt oameni care "tu le zici cum e bine şi ei tot pe a lor o ţin", cum spune Elena, Dorna Candrenilor s-a schimbat. "Între oameni şi natură, ar trebui să existe o relaţie de egalitate. Bine, natura nu este o fiinţă, dar e ceva viu, şi are nevoie de protecţie", spune Victoria Petrescu, o bucureşteancă încântată de microlumea Tăşuleasa Social. În comuna suceveană, cel mai important este că omul a învăţat cum să respecte natura.

Tânăra crede că problemele de mediu din România derivă din lipsa unei culturi a responsabilităţii. "Din cultură aruncăm cu gunoaie", completează Paul Mureşan, voluntarul grafician despre care vorbeam în debutul articolului. Alin Uşeriu crede că a face muncă de salubritate este "lucru făcut degeaba". "Trebuie să rămână un produs, un rezultat cultural", spune el.

La 30 iunie, la Dorna Candrenilor a fost înfiinţat un Centru de educaţie pentru voluntari. La Tăşuleasa, în Bistiţa, un astfel de centru există de ani buni. Alin l-a înfiinţat acolo din nostalgie, pe pământul străbunicii. "Povestea asta a voluntariatului este învăţată de tineri aici. E o chestiune complicată, care necesită organizare, un marketing, până la urmă o cerşetorie profesionistă pentru a face rost de bani. De fapt, mi se pare că acesta e cel mai important lucru pe care îl facem noi aici: reuşim să îi ajutăm să îşi dezvolte proiecte în oraşele lor". 30 dintre voluntari au învăţat la Tăşuleasa ce înseamnă să fii un lider şi care sunt pârghiile pentru a te face auzit şi înţeles în comunitatea ta.
Un rai. Mai multe raiuri?

"Noi am avut anul trecut un grup de 30 de tineri din şase oraşe. Şi au făcut proiecte în şase oraşe", spune Alin. Unul dintre liderii formaţi de Tăşuleasa Social este Bianca Călugăru. "Eu m-am dus la Tăşu şi m-am schimbat. Ştiu că sună a clişeu, dar lucrurile nu s-au întâmplat peste noapte, ci treptat. De câte ori mă duceam acolo vedeam aceleaşi standarde şi aceeaşi calitate morală a oamenilor şi regăseam acelaşi spirit de grup, spune Bianca.

Acasă la ea, în Piatra Neamţ, a aplicat cu succes un program pentru colectarea selectivă a gunoaielor. "Alin este un sfânt nebun care a făcut un mic rai aici. Ce se întâmplă la Tăşuleasa este extraordinar, dar toată ţara ar trebui să fie plină de raiuri ca acesta", spune scriitorul Attila Bartis, care, alături de Ion Barbu, Ada Milea, Cătălin Ştefănescu, Marcel Iureş, Radu Naum sau Ivan Patzaichin, susţine proiectele Tăşuleasa Social.