Un secret greu de pătruns: La cine ajung banii de la buget alocați partidelor

Sursa foto: EEC/Răzvan Vălcăneanțu

Partidele noastre de frunte, care tocmai au scufundat țara în criză politică pe timp de pandemie, cu sute de morți pe zi, primesc lunar peste opt milioane de lei din banii cu care românii alimentează bugetul de stat.

În septembrie 2021, ultima lună pentru care avem date oficiale pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP), celor șase partide subvenționate de stat le-au intrat în conturi fix 8.702.600,48 lei.

Din care: PSD – 3,35 milioane lei, PNL - 2,84 milioane, USR – 1,53 milioane, AUR – 678,15 mii lei, PMP – 175,31 mii, Pro România – 126, 66 mii lei.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Banii ăștia frumoși pot fi cheltuiți, potrivit legilor în vigoare, pentru: presă și propagandă, personal, consultanța politică, sondaje de opinie, întreținerea și funcționarea sediilor, bașca „alte cheltuieli”.

Cum, în primul semestru al anului al doilea al pandemiei de COVID-19, primele două partide, după numărul de voturi primite la ultimele alegeri, PSD și PNL, au folosit pentru „presă și propagandă” 66,95 la sută, respectiv 66,83 din banii alocați lor de la buget, ne-am pus și am pus întrebarea, partidelor și AEP, unde s-a dus exact această căruță de bani.

Căci ceea ce am văzut în primele șase luni ale lui 2021 și procentele de români vaccinați nu lasă să se înțeleagă că ar fi fost măcar în parte alocați pentru propaganda pro-vaccinare.

Să lămurim cum sunt folosiți banii noștri care ajung la ele, am adresat partidelor beneficiare, dar și AEP, câteva întrebări, bazându-ne pe legea 554 din 2001 privindul liberul acces la informațiile de interes public.

Iată-le:

Către Autoritatea Electorală Permanentă

În atenția domnului președinte Constantin-Florin MITULEŢU- BUICĂ

Pentru corecta informare a opiniei publice, în conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă rugăm să ne transmiteți sumele cheltuite din subvențiile de la buget, acordate potrivit legii 334/2006, pentru „presă și propagandă” și organizațiile de presă beneficiare, cu câți bani a primit fiecare din aceste fonduri, pentru următoarele partide, în perioada 01. 01. 2021 -30. 09. 2021:

Partidul Social Democrat

Partidul Național Liberal

Uniunea Salvați România

Alianța pentru Unirea Românilor

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate

Uniunea Democratică a Maghiarilor din România

Partidul Mișcarea Populară

La PSD, PNL, USR și AUR am cerut:

„Pentru corecta informare a opiniei publice, în conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă rugăm să ne transmiteți sumele cheltuite de partidul dumneavoastră din subvențiile de la buget, acordate potrivit legii 334/2006, pentru „presă și propagandă” și organizațiile de presă beneficiare, cu câți bani a primit fiecare dintre ele din aceste fonduri, în perioada 01. 01. 2021 -30. 09. 2021”.

Nu ne-a răspuns decât AEP, care dacă tăcea tot la fel de lămuriți rămâneam. După ce ne trimite să ne informăm de pe site-ul finantarepartide.ro, ceea ce făcusem și nu mai deranjam ditamai instituția dacă ce scrie acolo era convingător, își încheie răspunsul de zece rânduri astfel:

„… la poziția 118 din cadrul rubricii Acasă a site-ului www.finanțarepartide.ro se regăsesc informații cu privire la cheltuielile efectuate din subvenții de la bugetul de stat, pe destinații, pentru fiecare formațiune politică, precum și o analiză a acestor sume pe primul trimestru.

Totodată, vă precizăm că nu deținem informații cu privire la persoanele juridice beneficiare a acestor sume cheltuite (pentru presă și propagandă – nota Ev. Zilei) din subvențiile de stat. Cu stimă, Președinte Constantin-Florin Mitulețu-Buică”.

Muică, dar pe noi tocmai asta ne interesa, la ce persoane juridice și fizice ajung banii de „propagandă” și pentru ce, ca să vadă tot românul cine cu cine...

Mai mult, au fost cazuri notorii când, din banii ajunși la partide, unii și-au luat vile și mașini de lux…

Dacă partidele nu vor să spună pe cine și de ce plătesc din fonduri publice și AEP e inocent, cine o fi de vină că românii nu pot afla unde se duc banii lor când se duc?

Să mergem la lege și la Curtea de Conturi, poate ne dumirim!

Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, republicată în 2015 și modificată de mai multe ori, precizează la articolul 48:

„În situaţia în care din documentele justificative depuse de către mandatarii financiari, nu rezultă în mod clar legalitatea şi realitatea cheltuielilor, Autoritatea Electorală  Permanentă  poate  solicita  declaraţii,  clarificări  sau documente justificative suplimentare”.

La articolul 42, se arată: „Controlul privind subvențiile de la bugetul de stat va fi efectuat și de Curtea de Conturi” și „În cadrul Autorității Electorale Permanente se înființează, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Departamentul de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, prin suplimentarea schemei de personal existente”.

La articolul 44: „Anual și ori de câte ori este sesizată, Autoritatea Electorală Permanentă verifică pentru fiecare partid respectarea prevederilor legale referitoare la veniturile și cheltuielile partidelor politice”.

Practica ne omoară

Hotărârea Guvernului nr. 10 din 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 reiterează cât de poate de clar: „Orice persoană are dreptul să obţină de la Autoritatea Electorală Permanentă, în condiţiile  Legii  nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, informaţii privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice”.

Teoretic sună bine, dar, practic, cetățeanul nu poate afla mare lucru, după cum o dovedește demersul nostru.

Ne-am face păcate dacă am da vina doar pe Autoritatea Electorală Permanentă.

Problema este tot la partide, care, din 1990 încoace, croiesc în Parlament legi proaste, cu multe portițe de scăpare și variante de interpretare.

Mai nou, instituțiile evită să răspundă întrebărilor incomode despre activitatea lor ascunzându-se, de multe ori abuziv, în spatele protecției datelor personale.

Și cum să lipsească dintre acestea tocmai cele care le ating direct la pungile cu parale?

Constituția cheltuielilor din bani publici

În Raportul său anual pe 2018, Curtea de Conturi face mai multe recomandări pentru îmbunătățirea legii privind finanțarea partidelor, fără ca între timp Parlamentul să ia măsuri.

De exemplu, zice Curtea: „Acțiunea de evaluare realizată de Curtea de Conturi privind modul de utilizare a subvențiilor acordate de la bugetul de stat partidelor politice a fost afectată de limitări generate de prevederi legale lipsite de claritate, aspecte insuficient reglementate,  necorelări  ale  normelor  juridice  incidente  fondurilor  publice acordate de la bugetul de stat partidelor politice.

Pentru relevanța acestor aspecte subliniem că Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reglementează destinațiile cheltuielilor finanțate din subvenții și atribuie organelor de conducere ale partidelor politice competența exclusivă în adoptarea deciziilor privind eficiența și oportunitatea efectuării cheltuielilor finanțate din subvenții de la bugetul de stat, însă, pe anumite paliere de referință, aceasta nu este armonizată cu cadrul normativ general aplicabil fondurilor publice,  reglementat  de  Legea  nr.  500/2002 privind finanțele publice – act normativ cu rol de constituție în ceea ce privește disciplina financiară în efectuarea cheltuielilor publice.

Dar, Curtea de Conturi constată și neregului în aplicarae legii, ca de exemplu:

„Controlul exercitat de AEP privind subvențiile acordate de la bugetul de stat partidelor politice beneficiare nu a putut fi apreciat ca un proces consolidat, dinamic sau ca o prioritate în măsură să ofere un grad sporit de certitudine în ceea ce privește utilizarea conformă cu reglementările legale a fondurilor publice de către aceste formațiuni politice, cu toate că volumul subvențiilor acordate de la bugetul de stat partidelorpolitice a crescut semnificativ ca urmare a modificărilor legislative.

Cum sunt finanțate partidele de la buget, potrivit legii:

(1) Partidele politice primesc anual subvenţie de la bugetul de stat, în condiţiile art. 18 - 23 din Legea nr. 334/2006, republicată.

(2)  Partidele politice primesc  subvenţia  de  la  bugetul  de  stat  majorată  proporţional  cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de către candidaţii femei.

(3)  Pentru alianţele politice sau electorale subvenţia se împarte între membrii lor, potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea nr. 334/2006, republicată.

(4) În urma alegerilor parlamentare generale, subvenţia se va acorda în funcţie de numărul de voturi primite la aceste alegeri şi în funcţie de numărul de mandate obţinute de candidaţii femei, în cuantumurile prevăzute de lege, începând cu luna următoare publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) În urma alegerilor generale pentru autorităţile administraţiei publice locale, subvenţia se va acorda în funcţie de numărul de voturi primite la aceste alegeri pentru consiliile judeţene şi pentru  Consiliul  General  al  Municipiului  Bucureşti  şi  în  funcţie  de  numărul  de  mandate obţinute de candidaţii femei, în cuantumurile prevăzute de lege, începând cu luna următoare publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Partidele politice primesc subvenţia de la bugetul de stat prin  bugetul  Autorităţii Electorale  Permanente  şi  au  obligaţia  să  înregistreze  distinct  în  evidenţa  contabilă  proprie subvenţia primită.

Raportul anual  detaliat  al  veniturilor  şi  cheltuielilor  partidului  politic  va  cuprinde  toate veniturile şi cheltuielile organizaţiilor  teritoriale ale partidului politic, precum şi ale structurilor interne ale partidului politic, după caz.

Raportul anual detaliat al veniturilor şi cheltuielilor partidului politic se întocmeşte şi se depune la Autoritatea Electorală Permanentă, în scris, pe suport hârtie, precum şi pe suport electronic, în format editabil.

Concluzie

Transparența cheltuirii banilor publici în România este încă la stadiul de principiu. Legislația este ambiguă, iar aplicarea ei, așa cum este, nu se face, în cele mai multe cazur,i în folosul cetățeanului, ci al celor care sunt la butoanele puterii.

Or, când chiar partidele, care au datoria să dea legi în folosul cetățenilor, profită de legislația prost croită, va mai curge multă apă de Dâmbovița până când vom afla exact unde ajung banii din taxele și impozitele noastre.

În ultima vreme, situația transparenței la toate nivelurile statului este înrăutățită și de nebunia „protecției datelor personale”, în spatele cărora instituțiile refuză să ofere chiar și date banale cerute de contribuabili în baza legii liberului acces la informațiile de interes public.