Cum interesul ridicat al părinților pentru învățământul cu predare în limba germană a dus la o criză reală de cadre didactice care pot preda în această limbă, școlile au găsit o alternativă: importul de dascăli

Annette Frings și Waldemar Knoppik predau deja de câțiva ani la Colegiul „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, probabil cea mai bine cotată școală cu predare exclusiv în limba germană din țara noastră: niciunul din cei trei președinți germani care au vizitat România postdecembristă nu a „ratat” o discuție cu elevii și profesorii acestui colegiu. La fel ca și alți colegi deai lor, Annette Frings și Waldemar Knoppik au ajuns să predea aici în baza unui acord guvernamental încheiat între cele două țări: statul german le plătește salariul, iar autoritățile române mai alocă pentru fiecare un salariu de profesor debutant (puțin peste 1.700 de lei, lunar).

Goana după note

De cinci ani, Annette se ocupă de pregătirea și coordonarea elevilor pentru obținerea atestatului de limbă germană. Cu acest examen, elevii se pot înscrie la orice facultate din lume în care se predă limbă germană: „Am primit vreo șase sau șapte oferte și am ales Sibiul pentru că am vrut să rămân în Europa”. Primul contact cu sistemul românesc a fost lin pentru Annette Frings. „La primul consiliu profesoral am avut impresia că această școală are mai multe puncte comune cu ceea ce se practică în Germania decât, poate, alte școli din România. Am pus accent pe formarea elevilor și pe aplicarea unor metode moderne. În Germania se pune accent pe variația metodelor, ca de exemplu munca în echipă sau prezentarea scenică a textelor de către elevi. Încerc să îi ajut să își dezvolte creativitatea și să își exprime un punct de vedere”, povestește profesoara.

Principala diferență este, din punctul ei de vedere, dorința elevilor de a obține numai note mari. Un lucru bun, dar care la noi e interpretat ușor eronat. „De multe ori această luptă se bazează pe învățarea mecanică a materiei. Așadar, eu încerc să îi determin să își exprime punctul de vedere și să își folosească creativitatea”, adaugă Annette Frings.

FOTO: Joachim Gauck si Klaus Iohannis, la Colegiul Brukenthal, în iunie 2016

După 20 de ani

Waldemar Knoppik are un istoric mult mai bogat în relația cu învățământul românesc. Între anii 1991-1993 a stat pentru prima oară în România, la Timișoara, unde a și predat. I-a plăcut atât de mult, încât a vrut neapărat să se întoarcă. A reușit după 20 de ani, iar acum stă la catedra ocupată mai mulți ani și de președintele României, Klaus Iohannis, care a predat fizica „la Bruk”. „Dorința elevilor de a lucra, atmosfera din clasă și modul cum se comportau m-au făcut să îmi doresc să mă reîntorc. Al doilea lucru care m-a determinat să revin a fost primirea caldă a colegilor. Am observat o atmosferă foarte plăcută în rândul acestora”, povestește Waldemar Knoppik. El a ales să predea în limba germană și la un alt Colegiu din Sibiu, unde ocupă și catedra de matematică.

Diferențele dintre elevi și profiluri

Pentru Waldemar, una din principalele diferențe între elevii români și cei germani este dezinvoltura. „În Germania, elevii sunt dezinvolți și își exprimă punctul de vedere, bun, greșit, nu contează. Ei vor să vorbească, dar aici există teamă de a nu spune ceva greșit”.

Din păcate, nici dotările nu sunt la același nivel. Ca profesor de fizică, Waldemar se izbește constant de nevoia de material didactic. „Predarea fizicii se bazează mult și pe experimente, cât mai multe. Aici, aceste experimente se realizează de cele mai multe ori doar de profesor, demonstrativ, în fața clasei”. Deoarece predă atât la uman cât și la real, Waldemar a observat diferența mare care se creează între cele două profiluri. „Ajunși în clasa a X-a, elevii de la profilul științe ale naturii sunt mult mai avansați decât colegii lor de la profilul filologie; termină cu toate obiectele care țin de matematică, fizică, chimie, biologie. În Germania nu poți să ajungi să dai Bacalaureatul după doi ani în care ai renunțat la tot ceea ce ține de domeniul științelor”, spune Waldemar Knoppik.

Criză de profesori

În ciuda renumelui și a ajutorului oferit de autoritățile germane, Colegiul „Samuel von Brukenthal” nu poate acoperi cu profesori de limbă germană toate materiile. „Noi am prefera cadre didactice din România, dar dacă nu sunt… Absolvenții de facultăți nu consideră, probabil, atractiv salariul, nu sunt interesați de învățământ și, din acest motiv, avem și discipline care se predau în limba română”, arată Monika Hay, directoarea Colegiului. Potrivit ei, cadrele didactice venite din Germania se acomodează repede: „Noi ne bucurăm mult că avem acești profesori. Reprezintă clar un beneficiu atât pentru școală, dar mai ales pentru elevi. Cred că și profesorii se simt bine aici, deoarece majoritatea își prelungesc perioada petrecută la noi”.

Examen de admitere în clasa zero

Prin apropierea de comunitatea săsească, Sibiul este unul din orașele din România cu cea mai mare cerere de locuri cu predare în limba germană. În opt școli generale din Sibiu sunt disponibile anual aproximativ 400 de locuri în clasa 0. Iar cum cererea este mai mare, toate școlile organizează un examen de admitere în clasa zero. Examenul este, de fapt, un test de limbă susținut de copii în fața învățătoarelor: câteva întrebări simple, descrierea unei imagini, dar și a unor obiecte uzuale. Anul acesta, 112 copii sibieni de clasa zero au fost respinși din clasele cu predare în limba germană, în urma acestor teste.