Clădirea de pe bulevardul Regina Elisabeta, evaluată la patru milioane de euro, a trecut de la un proprietar la altul cu acelaşi nume, UGSR, printr-o „inginerie” incredibilă. Parchetul s-a spălat pe mâini, dar instanţa i-a pus pe procurori să refacă urmărirea penală

Dispariţia patrimoniului sindicatelor comuniste este un subiect despre care se pot scrie romane fluviu. La sfârşitul anului 1989, în conturile Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) se găseau 4,7 miliarde de lei vechi şi 2,8 milioane de dolari. Sindicaliştii, vreo opt milioane, erau, pe hârtie, şi proprietarii a zeci de hoteluri şi vile, sute de baze sportive, mii de apartamente, zeci de case de cultură, maşini, autobuze etc. Din 1990 încoace au existat sute de reclamaţii, plângeri, procese, însă nimeni nu a fost găsit vinovat de devalizarea acestei uriaşe bogăţii.

Miza din 2017

Există totuşi un bun, în valoare cam de patru milioane de euro, situat în buricul Capitalei, care în acte aparţine UGSR, dar în realitate este ocupat, vom vedea cum, de o societate privată. Pe acest bun se luptă pe viaţă şi pe moarte, s-au împărţit şi pumni la un moment dat, două UGSRuri, cu aceeaşi denumire, dar CUI-e diferite.

Miza este clădirea din bulevardul Regina Elisabeta 45, iar veniturile UGSR veneau din închirierea unor spaţii din această locaţie, 12.340 euro lunar de la SC Casa Latină SRL şi 6000 lei de la Asociaţia Creştină Bucureşti. Dar, să vedem, pas cu pas, cum s-a ajuns la această situaţie aberantă, care se află în ancheta procuraturii, ce închisese cazul bine-mersi, dar l-a redeschis în urma deciziei Judecătoriei Sectorului 5, Secţia 1 Penală, din 29 iulie 2016.

Cronica unei mânării de zile mari

În 2012, Ştefan Călinescu, ca preşedinte al UGSR, a solicitat OCPI Bucureşti şi a obţinut rectificarea înscrierii dreptului de proprietate asupra imobilului din bulevardul Regina Elisabeta 45. Titular al dreptului de proprietate a devenit o entitate fără personalitate juridică cu acelaşi nume UGSR, dar cu alt cod de înregistrare fiscală, CIF 30714400, adevăratul UGSR având CIF 27216520.

CIF-ul nou a fost obţinut de la Ministerul Finanţelor fără ca Ştefan Călinescu să facă dovada că noua entitate avea act de înfiinţare şi conducere înscrise la Registrul public special al organizaţiilor sindicale de la tribunal.

UGSR, care era persoană juridică în temeiul Deciziei Civile nr. 474/12.04.2010, cu CIF 27216520, a fost radiată ca titular al dreptului de proprietate atât în dosarul de la Oficiul de Cadastru, cât şi la Administraţia Financiară Sector 5.

Pe 08 iulie 2014, grupul lui Călinescu i-a evacut din sediul din Regina Elisabeta 45 pe preşedintele executiv al UGSR, Marin Iancu, pe vicepreşedintele Cristi Godinac şi două federaţii membre ale Uniunii.

Plângerea penală

Pe 18 septembrie 2014, UGSR, reprezentat de Marin Iancu, depune plângere penală împotriva grupării Călinescu, la care a venit cu o completare, în martie anul următor, împotriva patronului care între timp închiriase tot imobilul, nu se ştie nici azi în baza căror acte. Plângerea iniţială şi completările ulterioare au fost făcute şi împotriva Administraţiei Finanţelor Publice Ilfov şi Oficiului de Cadastru Bucureşti, respectiv persoanelor care s-ar fi făcut vinovate de acordarea unui cod fiscal pentru UGSR-Călinescu şi intabularea pe noul CUI.

Parchetul Sector 5 a tras de timp cât a tras, pentru ca pe 15 martie 2016 să decidă clasarea dosarului. UGSR-Iancu a făcut plângere împotriva ordonanţei procurorului, Judecătoria Sector 5 retrimiţând dosarul parchetului pentru refacerea urmăririi penale.

Derularea scandalului

Uniunea Generală a Sindicatelor din România protesta public, pe 4 august 2014, faţă de blocarea activităţii confederaţiei prin împiedicarea accesului în propriul sediu situat în Regina Elisabeta 45, sector 5, a membrilor Comitetului Executiv al UGSR de către patronul firmelor care închiriaseră de la fostul preşedinte Ştefan Călinescu, pentru o perioadă de 20 de ani, câteva spaţii din clădire.

În dimineaţa aceleiaşi zile, preşedintele confederaţiei, Marin Iancu, împreună cu mai mulţi membri ai Comitetului Executiv şi ai Comsiei de Cenzori, s-a prezentat la sediul UGSR pentru a primi de la fostul preşedinte, Ştefan Călinescu, documentele contabile, precum şi gestiunea confederaţiei. În loc să predea, conform Rezoluţiilor Congresului UGSR, ce a avut loc în 19 iulie 2014, actele solicitate, Ştefan Călinescu alături de consilierii săi, Ioana Isbăşescu, Cosmin Călinescu (fiul lui Ştefan) şi Dan Stuparu, au început să-i agreseze pe membrii conducerii. În ajutorul acestora a fost chemat şi patronul căruia îi închiriaseră clădirea, care a proferat ameninţări şi injurii, agresându- i fizic pe membrii conducerii UGSR, după cum au susţinut aceştia în plângerea depusă la Parchet. Acelaşi patron ar mai fi agresat, în 8 iulie 2014, doi membri din conducerea UGSR şi a ajutat la sigilarea ilegală şi la schimbarea yalelor de la birourile în care îşi desfăşura activitatea preşedintele executiv, Marin Iancu, vicepreşedinţii şi personalul angajat din Sediul Central al UGSR.

Povestea depănată de Ştefan Călinescu la Poliţie

Ştefan Călinescu a fost audiat la poliţia Sector 5 – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, pe 8 septembrie 2015. El a declarat că prin procesul-verbal încheiat la 25.12.1989 s-a constituit Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România, ocazie cu care s-a ales un comitet coordonator alcătuit din trei membri: Ştefan Călinescu, Gavrilă Slenter şi Ion Văduva-Poenaru.

FOTO: Congresul UGSR din 2012

În 1990 au fost înregistrate la Judecătoria Sector 1 documentele privind persoana juridică.

În 2010 s-a înfiinţat o nouă structură cu aceeaşi denumire în care Ştefan Călinescu deţinea tot calitatea de preşedinte, potrivit Deciziei Civile 474/12.04.2010 a Curţii de Apel Bucureşti.

Pe 23 ianuarie 2012 s-a înscris dreptul de proprietate pentru clădirea din Elisabeta 45, însă din eroare a fost înregistrată pe Uniunea Generală a Sindicatelor din România, CUI 27216520, înfiinţată prin Decizia 474/12.04.2010, întrucât această entitate nouînfiinţată nu putea fi beneficiara acestei proprietăţi date de statul român, prin Decretul 372 din 1948, prin care se trecea în proprietatea Confederaţiei Generale a Muncii imobilul din Bd. 6 Martie, nr.25, acualmente Elisabeta 45, identificată ca fiind fosta clădire a Senatului, denumită Palatul Brâncovenesc.

În ceea ce priveşte denumirea Confederaţiei Generale a Muncii, Ştefan Călinescu a precizat că aceasta este denumirea iniţială a organizaţiei înfiinţate în 1945.

Ulterior, la Congresul din 1966 al CGM s-a adoptat denumirea de Uniunea Generală a Sindicatelor din România, aceasta fiind folosită şi după 1990. Călinescu a mai spus la poliţie că prin cererea 293 din 01.10.2012 s-a solicitat OCPI îndreptarea codului unic de identificare fiscală al UGSR, proprietara de drept a imobilului, trecut în proprietatea acesteia prin Decretul nr. 327 din 1948 al Marii Adunări Naţionale. La 04.10.2012 în cartea funciară a fost operată îndreptarea erorii materiale înregistrată ca proprietar fiind UGSR, CUI 30714400.

Acestea sunt cele declarate de Ştefan Călinescu, între timp decedat, pe 8 august 2015 la Poliţia Sector 5 – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, care apoi a înaintat dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 cu referat de propunere de clasare

Ce a decis judecătorul de cameră preliminară

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că plângerea grupării Iancu-Godinac este întemeiată şi a admis- o, constatând că cercetarea penală nu a fost completă. Organele de urmărire penală s-au limitat la audierea unora dintre persoanele indicate de reclamanţi în plângere, iar judecătorul a constatat că existe indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a formulat plângere.

Magistratul a mai reţinut că există două entităţi cu denumirea UGSR, cu coduri fiscale diferite. Cea cu CUI 27216520 a fost înfiinţată în 2010 şi înregistrată în Registrul Special al Tribunalului Bucureşti. În 23 ianuarie 2012 ea a fost înscrisă la OCPI sector 5 ca proprietar al imobilului din Elisabeta 45. Pe 27 septembrie a fost obţinut CUI 30714400, iar OCPI a înscris pe 4 octombrie 2012 dreptul de proprietate pentru UGSR cu noul CUI.

„Petenta a arătat că acest nou cod fiscal a fost obţinut fraudulos şi că prin obţinerea acestuia şi prin înregistrarea dreptului de proprietate al imobilului s-a urmărit şi realizat falimentarea UGSR cod fiscal 27216520. De asemenea, a arătat că organele care au fost înlăturate statutar au trecut la devalizarea patrimoniului în interes personal şi pentru a ascunde faptele au procedat la evacuarea UGSR din sediul respectiv şi la concedierea persoanelor nevinovate.

Judecătorul constată că, în cauză, nu au fost analizate aceste aspecte, astfel că se impune suplimentarea probatoriului, organele de urmărire penală urmând a stabili dacă UGSR CUI 30714400 este înscrisă în registrul Special de Federaţii şi Confederaţii de la Grefa Tribunalului Bucureşti şi modul în care a fost eliberat cod fiscal 30714400, baza legală prin care a fost luată în considerare cererea de îndreptare eroare materială formulată de numitul Călinescu Ştefan, prin care s-a obţinut mutarea imobilului din Regina Elisabeta 45 de pe UGSR cod fiscal 27216520, modul de administrare a patrimoniului acestei societăţi juridice, precum şi celelalte aspecte arătate de către petentă în plângere”, se arată în Încheierea judecătoriei Sectorului 5 din 29 iulie 2016.

Restaurant şi teatru

Clădirea monument istoric din bulevardul Elisabeta 45 este construită în stil eclectic şi datează din 1912. A fost ridicată de către arhitectul Rudolf Quich pe terenul baronului de origine vieneză Jules de Waldberg. De-a lungul timpului, clădirea a fost sediul mai multor instituţii, cum ar fi Clubul Austro- Ungar, ori Micul Senat al României. Acum adăposteşte, prin „grija” unor lideri sindicali post-decembrişti, un restaurant şi un teatru.