Lipsa activităţii fizice este cauza unui deces din zece pe plan mondial, aproape la fel ca în cazul tutunului sau al obezităţii, potrivit unui studiu publicat miercuri în cadrul unui număr special al revistei medicale britanice Lancet, informează AFP.

Numai în anul 2008, lipsa de activitate fizică ar fi cauzat 5,3 milioane dintre cele 57 de milioane de decese repertoriate în întreaga lume.

În ajunul Jocurilor Olimpice, revista medicală subliniază acuitatea unei probleme greu de rezolvat, adaugă sursa citată.

"Rolul inactivităţii fizice continuă să fie subevaluat în pofida unor dovezi solide ce există de peste 60 de ani cu privire la impactul său asupra sănătăţii", spune Harold W. Kohl (Universitatea din Texas), care adaugă că mai sunt multe de făcut pentru a trata lipsa activităţii fizice ca pe "o adevărată problemă de sănătate publică".
Lipsa de activitate fizică creşte riscul de boli cardio-vasculare, diabet şi cancer
Potrivit medicului I-Min Lee (Harvard Medical School din Boston), 6% până la 10% din cazurile de boli cardio-vasculare, diabet de tip 2, cancer de sân şi cancer de colon ar avea legătură cu faptul că se practică mai puţin de 150 de minute de activitate moderată pe săptămână.

Acest nivel corespunde celor 30 de minute de mers rapid timp de cinci zile pe săptămână recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Analizând un mare număr de studii, medicul I-min Lee a stabilit că 6% din cazurile de boli cardio-vasculare, 7% din cazurile de diabet de tip 2 (cel mai obişnuit) şi 10% din cancerele de sân şi de colon ar putea fi atribuite, global, inactivităţii fizice.

Numai în cazul bolilor cardio-vasculare, 400.000 de decese (dintre care 121.000 în Europa) ar fi putut fi evitate din cele 7,25 milioane de decese provocate de aceste boli pe plan mondial în 2008.


Adulţii cei mai activi provin din Malta, Serbia şi Marea Britanie
Generalizând activitatea fizică, speranţa de viaţă a populaţiei mondiale ar putea creşte cu 0,68 ani, aproape ca în cazul în care toţi obezii americani ar reveni la o greutate normală, adaugă studiul. Se estimează, de asemenea, că tutunul ucide 5 milioane de persoane pe an.

Potrivit altui studiu, realizat în 122 de ţări şi condus de medicul Pedro C. Hallal (Universitatea Pelotas din Brazilia), o treime dintre adulţi şi 4 adolescenţi din 5 pe plan mondial nu fac suficient exerciţiu fizic, ceea ce le măreşte cu 20% până la 30% riscul de a suferi de boli cardio-vasculare, diabet şi anumite cancere.

Adulţii mai inactivi se află în Malta (71%), Serbia (68%), Marea Britanie (63%), în timp ce Grecia şi Estonia figurează în grupul fruntaş cu numai 16% şi, respectiv 17% inactivi.

"În majoritatea ţărilor, inactivitatea creşte cu vârsta şi este mai semnificativă la femei decât la bărbaţi (34%, faţă de 28%). Inactivitatea creşte în ţările cu venituri mari", adaugă Pedro C. Hallal.

Referitor la problema de a şti cum pot fi convinşi oamenii să facă mişcare, niciun studiu nu propune vreo reţetă miraculoasă.

Potrivit lui Gregory Heath (Universitatea din Tennessee), cele mai eficiente sunt campaniile de presă sau micile mesaje precum "urcaţi pe jos mai degrabă decât cu ascensorul". El menţionează, de asemenea, crearea de piste pentru biciclişti sau interzicerea circulaţiei maşinilor în centrul oraşelor.