La şase săptămâni după alegerile legislative, Danemarca va prezenta un guvern compus din social-democraţi şi liberali, o alianţă stânga-dreapta inedită de 40 de ani, a anunţat marţi şefa guvernului renumită, Mette Frederiksen.

Este o alianţă inedită. La şase săptămâni după alegerile legislative, Danemarca are un guvern care pune împreună social-democraţi şi liberali, o alianţă stânga-dreapta care nu a mai existat de peste 40 de ani, a anunţat marţi, 13 decembrie, şefa guvernului renumită, Mette Frederiksen. 

Victorioasă la scrutinul din 1 noiembrie, lidera social-democrată va prezenta miercuri "liniile mari" ale acordului de guvernare dintre partidul ei, partidul liberal de centru-dreapta şi noul partid centrist al moderaţilor, înainte de a-şi anunţa echipa guvernamentală joi.

"Cred de mult timp că de asta are nevoie ţara noastră. Atât din cauza crizelor cu care ne confruntăm - inflaţie, război în Europa - dar şi pentru că trebuie să luăm decizii care ne obligă să privim lucrurile diferit", a spus ea presei după ce a informat-o pe regina Margrethe II despre acordul guvernamental.

Obişnuiţi să conducă guverne minoritare, social-democraţii, de departe cel mai mare partid, cu 50 de mandate din 179 în Parlament, voiau să guverneze depăşind clivajele tradiţionale după legislativele de la 1 noiembrie.

Şi asta în situaţia în care precedentul "bloc de stânga" câştigase o majoritate absolută.

"Multe compromisuri, dar mai ales multe ambiţii"

A trebuit să convingă partidul liberal, principala formaţiune a dreptei daneze, în vreme ce un partid centrist, Moderaţii, nou creat de fostul prim-ministru Lars Løkke Rasmusse, susţinea un guvern de coaliţie.

Pentru acest nou guvern, "există nulte compromisuri, dar mai ales multe ambiţii", a afirmat Mette Frederiksen, care urmează să prezinte miercuri platforma guvernamentală împreună cu şefii celorlalte două partide.

Noul guvern va fi susţinut de 89 de deputaţi, unul mai puţin decât majoritatea absolută. Dar ar trebui să poată conta şi pe sprijinul deputaţilor aleşi în Groenlanda şi insulele Feroe pentru a avea suficient sprijin.

"Este extrem de surprinzător - nimeni nu se gândea că va fi posibil să formăm acest guvern", a reactionat la AFP politologul Robert Klemmensen, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Lund.

"Suntem pe un teritoriu complet nou şi necunoscut", a continuat el. Ultimul guvern de coaliţie între social-demoicraţi şi liberali a durat nouă luni între 1978 şi 1979.

Revenire câştigătoare a fostului prim-ministru

Întinzând mâna dreptei, Mette Frederiksen şi-a pierdut tradiţionalii aliaţi de stânga şi îşi începe noul mandat fără plasă de siguranţă, a explicat el.

"Mette Frederiksen face un violent viraj spre dreapta astăzi", a deplâns situaţia pe Twitter şefa partidului de stânga, Mai Villadsen.

Potrivit politologului, fostul prim-ministru Lars Løkke Rasmussen, joker al scrutinului cu 9% din sufragii, este marele câştigător al noului guvern.

Potrivit informaţiilor de presă, noul executiv ar urma să anunţe reduceri de impozite, o mare reorganizare a sectorului public danez, în special spitale şi, probabil, schimbări în politica de imigraţie.

"Guvernul va avea, foarte probabil, politici care sunt aliniate la programul pe care l-a prezentat Lars Løkk", subliniază politologul Robert Klemmensen.

"Mă grăbesc să împărtăşesc toate cele la care am lucrat împreună. Toate cele pe care am acceptat să colaborăm împreună", a scris fostul prim-ministru (2009-2011 şi 2015-2019) pe Facebook.

Obiectivul imigraţie zero

Extrema dreaptă, multă vreme foarte influentă în politica daneză, a avut o pondere mică în negocierile guvernamentale

Împărţită în trei şi cumulând 14,4% din voturi, ea este cu atât mai slăbită cu cât temele predilecte - mai exact imigraţia zero - au fost preluate de social-democraţie, potrivit france24.com

Obiectivul lui Mette Frederiksen este să nu primească în Danemarca niciun refugiat. Precedentul ei guvern a lucrat la înfiinţarea în Rwanda a unui centru de gestionare delocalizat al solicitanţilor de azil.

(Traducerea Rador)