Brutalitate, violen?? însp?imânt?toare, maestru al camuflajului…Personaj legendar, comparat adesea cu Jack Spintecatorul. Opera?iunile de capturare a lui au fost sortite e?ecurilor si au devenit din ce in ce mai costisitoare.

A fost închis ?i a evadat în mai multe rânduri, povestea sa fiind alimentat? ?i chiar deformat? de c?tre presa de scandal a vremii. În ciuda crimelor comise, a câ?tigat simpatia publicului, pozând în postura de haiduc ?i…amant ideal! Este vorba despre celebrul criminal Terente, cunoscut pentru cruzimea omorurilor s?vâr?ite pe plai mioritic. S-a strecurat prin blocad? Vestitul bandit Terente era înc? în libertate în timpul Craciunului din 1926. Ultimele sale aventuri erau publicate pe prima pagina a ziarului “Diminea?a”, al?turi de desenul color al lui Mo? Cr?ciun. “Dimineata” anun?a cum a mai p?c?lit odat? poli?ia Terente, l?sând chiar un mesaj ?i un autoportret desenate pe o scrumier?. Se cunosc ispr?vile faimosului Terente, c?ruia i se zicea “Regele b?l?ilor”. Numeroase trupe au fost concentrate pe atunci în jurul b?l?ilor Br?ilei, pentru a-l prinde. Iat? relatarea ziarului “Diminea?a”, cu exprimarea specific? timpului: “Împrejur?rile sc?p?rii sale din încercuirea for?elor combinate sunt cunoscute. De?i încercuirea era în toiul ei ?i foarte puternic?, Terente s’a strecurat prin blocad? cu lotca lui, c?l?torind numai noaptea în susul Dunarii ?i ag??ând’o de remorcher?, spre a face drumul mai lesnicios. Spre a da semnal c? sp?rsese blocada ?i pentru c? în timpul c?l?toriei “ajutase” cu proviziile sale pe lipovenii pescari, s’a ab?tut ?i a jefuit dou? ?lepuri în apropierea Oltenitei spre a’?i reîmprosp?ta merindele, apoi a treia zi a debarcat pe teritoriul bulgar, mai sus de Turtucaia”. Adio ?ar?! Relatarea continu?: “În Bulgaria s’a pocait’; apoi f?când pe refugiatul dobrogean a reu?it s?-?i atrag? simpatia ?i protec?ia chiar a autorit??ilor bulgare. Ultima sa urm? a fost semnalat? la o fabric? de mezeluri din Bulgaria. Dar, fire aventuroas?, deprins s? c?l?toreasc?, într’o ultim? scrisoare adresat? p?rin?ilor s?i din satul Carcaliu (Tulcea) le anun?a c? e hot?rât s? p?r?seasc? Bulgaria, luând drumul spre Apus. De atunci nu s-a mai auzit nimic de Terente ?i nici ce urmare a dat planurilor sale de c?l?torii aventuroase. În acceleratul de Bucure?ti-Jimbolia, care mergea într’una din zilele trecute spre frontiera iugoslav?, într’un compartiment de clasa II, se g?sea un c?l?tor care, prin atitudinea ?i purt?rile sale, a atras curiozitatea companionilor de drum. Se suise la Bucuresti, gr?bit, ?i c?utase un compartiment izolat. Într’una din g?rile unde trenul s’a oprit mai mult- fiind timpul de amiaz?, c?l?torul misterios a descins, a intrat în restaurant, a c?utat iar??i un loc izolat ?i a mâncat îngândurat. A luat apoi un toc, a scris ceva pe marginea scrumierei de pe mas? ?i a desenat un chip. Suindu-se in tren, a pornit mai departe. Din curiozitate, m?rit? ?i de atitudinea misterioasa a c?l?torului, chelnerul restaurantului a citit cele scrise pe scrumier?. Sub ?ters?turi gr?bite erau scrise cuvintele: Pe aci a trecut Terente! Adio ?ar?! Cred c? voiu sc?pa ?i acum. Iar chipul desenat - în linii stângace, red? figura c?l?torului misterios; cu alte cuvinte representa un autoportret”, î?i încheia “Diminea?a” relatarea. Se deghiza De-a lungul timpului, conform relat?rilor, Terente este apreciat pentru virilitatea sa, primind scrisori ?i invita?ii de la doamne ?i domni?oare, pe care le onoreaz? în parte. În iunie 1924, el r?pe?te dou? fete de pension virgine (Netty Herovici, 17 ani, ?i Sylvia Bernescu, 22 de ani) ?i le ?ine sechestrate timp de o s?pt?mân?. Unele relat?ri sus?in c? fetele au fost abuzate sexual de acoli?ii lui Terente, în vreme ce alte p?reri consider? c? gestul nu le-a pus în pericol ?i doar a stimulat imaginea public? a banditului, fetele fiind chiar hr?nite bine ?i r?spl?tite în acest interval cu daruri de pre?. În orice caz, Sylvia Bernescu a fost convins? s? scrie un roman foileton inspirat din aceast? perioad?, intitulat “În ghearele lui Terente”. Prima parte a sa a fost publicat? în cotidianul „Diminea?a”, la data de 28 octombrie 1924. Ca urmare a faptelor ?i vie?ii lui aventuroase s-a n?scut o „isterie Terente”. Astfel, au aparut ciorapi de dam?, chilo?i ?i p?l?rii „marca” Terente. Ispr?vile amoroase ale banditului au trecut grani?a, foiletonul Sylviei Bernescu fiind citit mai cu seam? la Paris, unde detroneaz? romanele lui Panait Istrati. Cotidiane de prestigiu, ca „Daily Express” (Marea Britanie), „Corriere della Sera” (Italia), „Neue Freie Press” (Austria) ?i altele din Fran?a ?i Ungaria au trimis reporteri speciale la Br?ila în c?utarea lui Terente. În ?ar?, au scris despre Terente ziarele „Cuvântul” ?i „Curentul” (din Br?ila), dar ?i „Universul”. La po?ta central? din ora? se primeau scrisori din toat? ?ara pe numele banditului, în majoritate expediate de c?tre femei. Terente beneficia de o garderob? foarte bogat?: î?i permitea s? participe deghizat la evenimente mondene, în ciuda faptului c? era dat în urm?rire general?. În plus, era foarte priceput în camuflaj, tradi?ia oral? atribuindu-i abilitatea de a putea respira sub ap?, servindu-se de trestii. Autorit??ile ofereau o recompens? de 200 000 lei (300 000, dup? alte surse) pentru capturarea lui Terente, viu sau mort. Astfel, armata, poli?ia ?i jandarmeria desf??oar? manevre în Br?ila ?i în împrejurimi. Perimetrul de 360 km dimprejurul localit??ilor Br?ila–Ghecet–M?cin ?i Br?ila–Hâr?ova–Ghind?ne?ti a fost declarat zon? de r?zboi. Presa vremii comenta ironic lipsa de rezultate a campaniei deosebit de costisitoare a Armatei Române (s-au investit în acest sens 1.620.000 lei). De?i nu a fost prins, Terente p?r?se?te zona Br?ilei, mergând în susul Dun?rii, pân? în Bulgaria. Urmeaz? trei ani de exil în Bulgaria, Serbia ?i Grecia, unde comite 19 crime. Bandit ?i amorez Pe numele sau adev?rat ?tefan Vasali, celebrul “haiduc” poreclit  Terente s-a n?scut în 1895, în satul Carcaliu, aproape de Br?ila,  într-o familie numeroas? de pescari s?raci. În 1916 a f?cut armata la marin? ?i a luptat în Primul R?zboi Mondial, apoi a lucrat pe la diver?i me?te?ugari din Br?ila. De?i a r?mas legendar pentru dimensiunile penisului sau, Terente a avut ini?ial o via?? amoroas? neîmplinit?. Prima nevast?, Ustinia, a murit de cium?. Nici cu Arina, a doua so?ie, nu a avut mai mult noroc: a prins-o cu un tân?r grec în gradin?, noaptea, ?i a înjunghiat-o. De?i ea nu a murit, jandarmii l-au legat pe so? ?i l-au dus la închisoare. Se spune c? b?taia pe care a luat-o acolo l-a înr?it ?i, când a ie?it, a început haiducia. Dup? numeroase jafuri ?i rapirea, în 1924, a celor dou? virgine pe care le-a dus în bârlogul s?u din b?l?ile Br?ilei ?i le-a siluit, Terente devenise deopotriva bandit celebru ?i…amorez feroce. Astfel, s-a n?scut legenda penisului lui Terente, impresionant prin dimensiuni ?i personalizat printr-un tatuaj…sugestiv. Operatiunile de capturare a lui Terente au fost sortite e?ecurilor ?i au devenit din ce in ce mai costisitoare, el fiind un maestru al camuflajului. Autorit??ile promiseser? un premiu-record, de 200.000 de lei, pentru a fi prins viu sau mort. În 1927, pe 5 iunie, jandarmii în civil l-au dibuit pe canalul Cravia. În prinderea lui Terente s-a implicat însu?i ?eful Marelui Stat Major al Armatei, care a venit cu sute de solda?i pentru a lua la puricat toate b?l?ile Br?ilei. L-au încol?it la un st?vilar, iar un jandarm a tras un foc de arm? care l-a nimerit în gur?, dar f?r? s?-l ucid?. A fost prins ?i dus la un post de jandarmerie, iar, la un moment dat, când a vrut s? evadeze, a fost împu?cat mortal. Autopsia cadavrului a fost f?cut? de c?tre medicul legist Maria Zaharescu. Doctorul i-a separat capul ?i penisul de corp ?i le-a trimis la Bucure?ti pentru a fi conservate. Un criminal român care la vremea respectv? a cunoscut o avut parte de o “publicitate” extraordinar?, povestea  lui generând, de-a lungul timpului, supozi?ii ?i controverse.