Atenianul Panagiotis Filis, care a studiat la Facultatea de Medicină din Craiova, realizează păe Facebook o scurtă dar interesantă analiză a evoluţiei economice a Greciei începând cu decisivul 1981, anul în care Mişcarea Socialistă Panelenică - PASOK , fondată cu doar şapte ani înainte, în 1974, la scurt timp după înlăturarea “dictaturii coloneilor” – înregistra o victorie istorică, obţinând la alegerile generale 48% din voturi.
Victoria zdrobitoare i-a permis lui Andreas Papandreu să formeze primul guvern de stânga din 1924. Până la catastrofa electorală din 2012 (13,18%), PASOK a dominat viaţa politică grecească, dar, în ciuda perioadei lungi în care s-a aflat la putere, nu a reuşit să imprime Greciei nici o perspectivă viziune asupra viitorului ei.
“Din 18 Octombrie 1981 PASOK a câştigat alegerile în Grecia, anul pe care s-a incheiat aderarea Greciei la Uniunea Europeană. Sectorul productiei private a Greciei era foarte dezvoltat (cu multe fabrici de autobuze şi autocare Mercedes – automobile NISSAN, industria textilă, industria de cauciucuri Pirelli şi multe alte) foarte mare comparativ cu dimensiunea ţării. În plus, turismul a fost în continuă creştere. PASOK a distrus treptat, printr-o serie de măsuri legislative, sectorul privat şi a trecut o parte importantă a angajaţilor în sectorul public. Legi populiste au fost adoptate pe scară rulantă. De exemplu, o femeie care muncise doar 15 ani şi cu copil mai mic de 18 ani putea ieşi bine mersi la pensie. Sub presiunea sindicatelor, guvernul a crescut constant salariile şi pensiile cu rezultate catastrofale pentru economie, dar poporul trăia foarte bine pentru că statul împrumuta continuu în acest scop”, spune Panagiotis Filis, fost student medicinist la Craiova.
Stânga populistă a evitat astfel o abordare directă a problemelor, conştientă că astfel ar fi provocat reacţii virulente din partea societăţii, în special dinspre sindicatele foarte cicumspecte în ceea ce priveşte reformarea sistemului social. În opt ani, datoria publică a Greciei a crescut de la 25% la 85% din PIB. Milioane de greci au putut să-și schimbe statutul social și s-au obișnuit cu ideea că statul se poate împrumuta pentru a redistribui împrumuturile în interiorul granițelor sale. Pas cu pas, printr-un proces de schimbare a societății, a educației și a abordării vieții, muncii și a afacerilor, o nouă mentalitate s-a instalat în mințile a cel puțin 30-50% din greci. ”Profitul” a căpătat un renume prost și calea cea mai ușoară de a te îmbogăți a fost să lucrezi sau să interacționezi în afaceri cu statul.
Astfel, la finalul anilor ’80, după două legislaturi PASOK, datoria Greciei ajunsese, aşadar, deja la 85% din PIB. De aici a preluat-o Noua Democrație și a dus-o la 110% din PIB, unde a rămas o lungă perioadă, sub guvernarea unui PASOK ce se chinuia să îndeplinească criteriile de la Maastricht. La 19 iunie 2000, Consiliul European a aprobat aderarea Greciei la Uniunea Monetară și Economică a UE, altfel zis, aderarea Greciei la zona euro. Aderarea s-a făcut pe baza unor raportări financiare care au avut drept an de referință 1999. S-a constatat, în 2004, în urma unui audit desfășurat sub guvernarea Noii Democrații, că raportările făcute de greci pentru a adera la zona euro au fost atât de mult cosmetizate. Dar asta n-a împiedicat băncile, FMI-ul, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană să acorde, în continuare, credite Greciei.
Panagiotis Filis: “După opt ani de PASOK a venit guvernul de dreapta şi a spus: pensii la vârstă 60 de ani pentru femei şi la bărbaţi la 65 de ani, începem un program de reducere a implicării statului şi aşa mai departe. După numai trei ani, încrederea în Noua Democraţie s-a prăbuşit iar PASOKul a revenit la putere până în 2004, deci în total 19 ani cu pauză de trei. Fermierii greci, crescătorii de animale au primit fonduri europene cât pentru două Grecii. Astfel, cele mai multe Porsche Cayen-uri din ţară se aflau în posesia fermierilor care raportau de două sau trei ori mai mulţi măslini decât erau în realitate şi umflau incredibil numărul animalelor. Am realizat Jocuri Olimpice. În 2004 cu costuri extraordinare, cu fonduri de două sau trei ori mai mari decât era necesar, am cumparat echipament militar în exces comparativ cu nevoile ţării. A revenit guvernul de dreapta în 2004 şi a încercat să implementeze programul european ca să corecteze acest fals stat cu DOAR 30% lucrători privaţi şi 70% pensionari, funcţionarii publici etc. Singurul rezultat concret a fost datoria publică ajunsă la 118% de PIB. A revenit guvernul PASOK în 2009 care a spus că nu trebuie să facem reduceri şi la salarii. Frază "bani avem" a devenit epică iar poporul a fost minţit în continuare. (…)
Continuarea este cunoscută. Ce nu se ştie este cum se vor împlini următoarele promisiuni: 1.Combaterea corupţiei. 2. Combaterea birocraţiei 3. Reducerea sectorului de stat şi 4. Creaţia unor mecanisme colectare de a putea recupera datoriile publice. Trebuie să îţi spun că nimeni până acum nu a realizat aceste obligaţii statului şi dacă nu putem repecta legile şi reglementările Uniunii Europene, o să ajungem la drahmă cu ori ce înseamnă asta. Cel mai important este că, un număr mare de membri ai PASOKului sunt acum în partidul lui Tsipras (Vicepreşedintele guvernului, ministru de sănătate şi mulţi alţii)”.
Recomandările noastre
