România ar putea construi un gard la frontiera cu Bulgaria, din Dobrogea, conform cerințelor Austriei, pentru a obține un vot pozitiv pe Schengen. Este concluzia unei analize din presa bulgară care scoate în evidență faptul că oficialii de la București iau distanță de cei de la Sofia în procesul de aderare la spațiul de liberă circulație. Jurnaliștii bulgari trec în revistă demersurile făcute de diplomația română pentru a obține susținerea statelor UE.

O analiză a presei din Bulgaria scoate în evidență faptul că România se distanțează de Bulgaria, urmârind o decuplare de țara vecină, în procesul de aderare al Schengen. Iar pentru aceasta, susțin jurnaliștii din țara vecină, autoritățile de la București ar putea construi chiar și un gard la granița comună din Dobrogea.

Uniunea Europeană a refuzat să acorde fonduri, așa cum a cerut Austria, pentru construcția unui gard, menit să oprească migrația ilegală, la frontiera dintre Bulgaria și Turcia. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că Bruxelles-ul nu va plăti pentru asemenea lucrări, dar nu se opune ca țările să se ajute reciproc pentru a-și proteja frontierele.

Analiza jurnaliștilor bulgari folosește gardul ca simbol al distanțării de Bucureștiului de Sofia, în demersul de obținere a voturilor necesare aderării la Schengen. Astfel, atrag atenția aceștia, Bucureștiul a depășit unul dintre cele două obstacole pe care le avea în drumul către Schengen. Este vorba despre opoziția Țărilor de Jos. Bariera olandeză a căzut pentru București care mai are de surmontat doar obstacolul austriac.

Succesul României se datorează, susțin autorii analizei, strategiei de lungă durată de a se distanța de Bulgaria în îndeplinirea criteriilor Schengen, dar și a unei mișcări diplomatice inspirate.

Cum a obținut România susținerea Olandei

Olanda a fost cel mai vehement opozant, pentru România și Bulgaria, în ceea ce privește aderarea la Schengen. În 2011 Olanda a adăugat pe lista criteriilor tehnice și unul de natură politică: respectarea statului de drept. Criteriu pe care nici unul din cele două state estice nu-l îndeplineau în totalitate.

La fel ca România, Bulgaria a insistat multă vreme că noul criteriu este nedrept, în loc să-și rezolve problemele. Nici guvernanții bulgarii, așa cum s-a văzut, și nici cei români, nu au demonstrat că legea, în țările lor, este mai presus de orice. Iar acest lucru a dus la o opoziție din partea Olandei și mulți ani pierduți la porțile Schengen.

Spre deosebire de ceea ce se întâmpla la Sofia, la București, românii au înțeles că supărarea pe Olanda nu duce nicăieri. Și că, în ciuda tuturor protestelor, criteriul privind statul de drept și corupția va rămâne vigoare. Drept urmare, conștiente că eticheta de stat corupt al UE nu dispare doar prin declarații publice, România și-a schimbat atitudinea și a început să facă curățenie. Mai mulți politicieni, oameni de afaceri, magistrați și chiar foști prim-miniștri au fost condamnați în dosare de corupție.

În acest timp, în ciuda scandalurilor interne, Bulgaria nu a reușit să trimită în judecată, darămite să obțină o condamnare pentru corupție.

România a ieșit în evidență ca un campion în lupta împotriva corupției, iar Olanda a început să ia în considerare decuplarea celor două state.

Triunghiul diplomatic România - Franța - Olanda

România a dat ultima lovitură pe 27 ianuarie 2023, când Ministerul de Externe a organizat la București o reuniune trilaterală a miniștrilor de Externe din România, Olanda și Franța. A făcut-o deoarece Bucureștiul nu avea forța necesară, singur să pună presiune pentru un vot pozitiv pe Schengen. Iar în acest demers Bulgaria nu era de nici un folos ci, dimpotrivă ar fi tras-o în jos. Astfel, a format un alt triunghi cu Franța, prietenă tradițional, Olanda. Dar Franța are interese specifice, în special în industria militară și dorește să se extindă pe alte piețe.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, i-a invitat pe omologii săi din Olanda, Wopke Hoekstra, și din Franța, Catherine Colonna, la București. Mai întâi i-a dus la baza militară de la Cincu unde este găzduit Grupul de luptă NATO condus de Franța, din care fac parte și militarii olandezi, alături de cei belgieni. Oficialii celor trei țări au făcut schimb de opinii cu privire la agresiunea Rusiei în Ucraina și la consolidarea flancului estic al NATO. Iar mai apoi, site-ul „Romania Insider” a anunțat că Franța așteaptă comenzi de armament din partea României. Cele două țări au convenit deja asupra producției a 4 corvete Gowind pentru 1,2 miliarde de euro, asemenea celor care pe care Bulgaria le-a refuzat în 2009.

Ulterior, cei trei miniștri de Externe au făcut un schimb de opinii și pe subiectul Schengen. Iar concluziile au fost înscrise într-o declarație comună.

„Franța și Regatul Țărilor de Jos așteaptă cu nerăbdare primirea României în spațiul Schengen cât mai curând posibil. Aderarea României va fi o dovadă clară a principiului conform căruia aderarea este posibilă atunci când criteriile sunt întrunite”, se arată în documentul adoptat de cei trei.

Iar de aici, Bulgaria poate trage singură concluziile ce se impun, dat fiind că cea de-a doua parte a declarației pare că o vizează direct.

Cum poate scăpa România de opoziția Vienei

După ce a surmontat, cu ajutorul Franței, opoziția Olandei, României îi mai rămâne să se conformeze cerințelor austriece. Viena s-a declarat interesată de protecția frontierelor externe pentru a împiedica migranții ilegali să ajungă în Austria. Cancelarul Karl Nehammer a vizitat frontiera bulgaro-turcă pe 23 ianuarie și a apreciat că este nevoie de 2 miliarde de euro pentru a o impermeabiliza.

Politicienii bulgari au crezut că Viena va oferi un ajutor financiar și susținerea necesară pentru a obține fondurile respective din bugetul UE. Doar că lucrurile nu au stat așa. Entuziasmul s-a stins după trei zile când comisarul suedez, Ylva Johansson, a tăiat-o într-o singură frază:

„Dacă am cheltui bani pentru a ridica garduri și ziduri, atunci nu ar mai fonduri pentru alte proiecte”.

Austria vorbește despre necesitatea unei investiții de 2 miliarde de euro în construcția unui gard bulgar la granița cu Turcia. Ursula von der Leyen spune că Bruxelles-ul nu va împiedica cooperarea bilaterală pentru astfel de investiții. E greu de crezut, însă, că Viena va aloca fondurile pentru rezolvarea acestei probleme. Drept urmare, problema rămâne în vigoare, cel puțin în ceea ce privește Bulgaria.

Un gard cu Bulgaria rezolvă problema Schengen pentru București

Pentru România lucrurile sunt ceva mai simple. Dacă se va decuple de Sofia, autoritățile de la București vor putea îndeplini condiția impusă de Austria. România va trebui să construiască un gard la frontiera terestră cu țara vecină, în Dobrogea, ca și cum ar fi o frontieră externă a Spațiului Schengen.

Frontiera româno-bulgară are o lungime totală de 609 km, din care 470 km o constituie fluviul Dunăre. Rămâne de protejat frontiera terestră de 139 km care traversează Dobrogea de la Dunăre la Marea Neagră

Astfel, sugerează presa din Bulgaria, românii ar putea întinde o plasă de sârmă ghimpată care va trece pe un teren plat, ceea ce o face mai ușor de montat, și mai ieftină.

În acest context, luna octombrie, ca termen de aderare al Spațiul Schengen, pare mai realist pentru România, dar nu și pentru Bulgaria. Singura șansă pentru Bulgaria este ca România să nu se decupleze total și să o tragă la remorcă spre Schengen, obținând mila decidenților din UE, se arată în analiza publicației segabg.com.