Jurnalistul turc Ahmet Sik a anunțat joi că se află în detenție ca urmare a unor declarații postate pe contul său de Twitter, în timp ce un lider al opoziției turce care a vorbit cu el a declarat că Sik este acuzat de propagandă teroristă, relatează Reuters
Cel puțin 81 de jurnaliști se află în detenție în Turcia, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), și peste 130 de ziare, site-uri de știri și posturi de radio și televiziune au fost închise în urma tentativei de lovitură de stat din 15 iulie.
Mai mulți jurnaliști și scriitori turci au fost acuzați de atunci de propagandă teroristă.
''Sunt în detenție. Voi compărea în fața procurorului pentru un tweet'', a postat Sik pe rețeaua Twitter.
Baris Yarkadas, parlamentar din partea Partidului Republican al Poporului (CHP, principala formațiune de opoziție din Turcia), a scris pe Twitter că Ahmet Sik i-a transmis că este acuzat de propagandă teroristă.
Agenția de presă proguvernamentală turcă Anadolu a menționat că jurnalistul mai este acuzat că, prin postările sale pe Twitter și prin activitatea sa la cotidianul Cumhuriyet, a insultat statul, sistemul judecătoresc, armata și poliția din Turcia.
Amploarea represaliilor la care au recurs autoritățile turce după tentativa de puci de la jumătatea lunii iulie i-a alarmat pe aliații occidentali ai Turciei, dar și pe investitorii străini. Organizațiile pentru drepturile omului și partidele de opoziție susțin că președintele Recep Tayyip Erdogan a folosit tentativa de puci drept pretext pentru a-i reduce la tăcere pe opozanții săi politici.
Ankara afirmă că în spatele tentativei de puci s-a aflat clericul Fethullah Gulen, fost aliat al lui Erdogan și care în prezent trăiește în exil în SUA. Gulen a negat constant orice implicare în evenimentele respective.
Ahmet Sik l-a criticat dur pe Fethullah Gulen de-a lungul timpului. În 2011, el a fost închis pentru un an în urma publicării unei cărți despre viața clericului, în cadrul seriei de cazuri penale care au dus la întemnițarea a sute de militari și jurnaliști ce afirmaseră că sunt țintele sistemului judiciar gulenist.