Liderii europeni sunt îngrijoraţi de strania dinamică a fluxului de refugiați prin așa-zisa rută arctică: Rusia, Norvegia și apoi Finlanda. Valurile de refugiați pe această rută nu sunt constante. Revin, se opresc, apoi se pornesc din nou, ceea ce îi face pe europeni să suspecteze Rusia că este implicată și că nu ezită să exploatează criza refugiaților pentru a obține beneficii geopolitice. Ce urmăreşte Rusia printr-o astfel de strategie?
Fie vrea să obțină concesii, fie vrea să distrugă unitatea europenilor în privința sancțiunilor pe care i le-au impus pentru acțiunile din Ucraina, arată The New York Times. E suficient ca un singur stat din cele 28 membre ale UE să facă opinie separată pentru ca regimul sancțiunilor să se prăbușească, menționează publicația americană.
„Din păcate, pare o demonstrație politică din partea Rusiei”, spune Ilkka Kanerva, fost ministru de externe al Finlandei, în prezent președinte al Comisiei parlamentare pentru apărare. „Se pricep foarte bine să transmită semnale. Vor să arate că Finlanda ar trebui să fie foarte atentă când ia decizii în legătură cu lucruri precum exercițiile militare, parteneriatul cu NATO și sancțiunile UE împotriva Rusiei”, spune Kanerva.
Spre deosebire de fluxurile de refugiați și imigranți care ajung în Grecia cu bărcile, al căror ritm este impus în bună măsură de vremea din Maree Egee, ruta prin Rusia depinde aproape în întregime de voința Serviciului Federal de Securitate (FSB) de a deschide sau a închide granița puternic militarizată, împânzită de baze, a regiunii, scrie digi24.ro.
Astfel, dacă de la începutul anului se înregistraseră deja 800 de refugiați într-o regiune din Finlanda unde anul trecut nimeni nu solicitase azil, brusc acest val s-a oprit, după ce președintele Vladimir Putin a vorbit de necesitatea stopării fluxului de refugiați în Europa.
The New York Times prezintă cazul unui refugiat afgan, care i-a plătit 6.000 de dolari unui intermediar din Moscova pentru a obține un ordin de expulzare pentru familia sa, emis de autoritățile din Rusia. Au fost conduși apoi de ghizi ruși până la granița cu Finlanda, iar acolo au depus solicitări de azil. Mai multe detalii pe digi24.ro