Sursa foto: Arhiva EVZ Autoritățile centrale și locale continuă să ceară împrumut, în contextul în care datoria publică a României a ajuns la niște cifre greu de imaginat.
Datoria publică a României, care include include atât datoria internă, cât și pe cea externă, a ajuns să fie, în aprilie 2022, de peste 600 de miliarde de lei.
Petrișor Peiu, analist financiar, a declarat că această creștere a gradului de îndatorare a fost cauzat de deficitul bugetar cronic, care a fost tot timpul apropierea țintei de 3% sau chiar peste 3%, începând cu 2019.
„Și atunci când era aproape de pragul acesta de 3%, dacă ne aducem bine aminte, el era ușor sub 3% din Produsul Intern Brut pentru că anumite plăți care ar fi trebuit făcute în ultimele luni ale anilor, mai ales în decembrie, nu se făceau. Și atunci, se obținea oarecum forțat un deficit pe cash de mai puțin de 3%, ceea ce – sigur, cel puțin aparent – salva situația, adică România nu intra în procedură de deficit excesiv, dar an de an se acumula această problemă”, a declarat Peiu.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ponderea datoriei publice era unitară în 1995, respectiv de 6,6% din PIB, a sărit de 10% în 1996, apoi de 20% în 1999.
Analistul financiar a declarat că în 2011, ponderea datoriei publice a depășit pragul de 30%, iar la 10 ani distanță, aceasta a ajuns să fie de 48,8%.
De asemenea, costul dobânzilor a crescut, ajungând în iunie 2022 la aproape 9%, după ce la începutul anului a fost de sub 8%. În prima lună a anului curent, valoarea era de 5,37%, în timp ce în ianuarie 2021 era de 2,72%.
„Eu aș vrea să atrag atenția că nu numai costul împrumuturilor pe termen lung, adică la 10 ani, este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, dar și la celelalte scadențe și, mai mult, există o diferență mică, neuzual de mică, între costurile obligațiunilor la termene mai mici și cele la termen de 10 ani”, a mai spus Peiu.
Țara noastră s-a împrumutat masiv în timpul pandemiei, pentru a putea face față problemelor cu care s-a confruntat din cauza închiderii afacerilor și blocării economiei.
Analistul financiar a mai precizat că România continuă să fie penultima la rata de absorbție a fondurilor europene, având anul acesta un volum de investiții pentru primele cinci luni mai mic decât anul trecut în aceeași perioadă.
„Nu a funcționat această filosofie că ne împrumutăm mai mult ca să investim mai mult”, a conchis analistul financiar, notează Gândul.ro
Recomandările noastre
