Mii de egipteni s-au adunat astăzi în Piața Tahrir din Cairo pentru a marca un an de la izbucnirea protestelor ce au dus la alungarea de la putere a președintelui Hosni Mubarak. Manifestația are loc într-un climat tensionat, unii dintre participanți dorind să celebreze succesul obținut de partidele islamiste la primele alegeri post-Mubarak, în vreme ce alții susțin că trebuie făcute noi reforme politice, relatează BBC.
La un an de la protestele care au culminat cu prăbușirea regimului lui Mubarak, egiptenii care se află acum în Piața Tahrir par mai divizați. Pe de-o parte, Frăția Musulmană, formațiune islamistă care a câștigat alegerile recente parlamentare, au făcut apel la populație să ”sărbătorească” prăbușirea fostului regim și să sprijine militarii care au asigurat tranziția. Pe de altă parte, tot mai multe voci acuză puterea militară instalată la Cairo după căderea fostului regim că ar fi confiscat revoluția, motiv pentru care cer plecarea imediată a militarilor. O stare de fapt destul de periculoasă, pe care Consiliul Suprem al Forțelor Armate (CFSA) a încercat să o detensioneze, pentru a marca aniversarea unui an de la izbucnirea revoltelor, anunțând ieri ridicarea stării de urgență, aflată în vigoare de peste 30 de ani, notează ziarul ”Le Figaro”. Starea de urgență a fost instituită în 1981, după asasinarea președintelui egiptean Anwar Sadat. Manifestanții s-au strâns în Piața Tahrir încă de azi noapte, scandând sloganuri împotriva consiliului militar de tranziție. ”Armata egipteană ne-a ucis în Piața Tahrir și nu mi-e frică să o spun”, a declarat pentru Reuters unul dintre manifestanți, Khaled Abdallah. Manifestanții au scandat ”Jos regimul militar” și ”Revoluție până la victorie, revoluție pe toate străzile din Egipt”.
Ziua mâniei
La 25 ianuarie 2011 aproximativ 15 000 de persoane participau, la Cairo, la ample manifestații ample vizând reforme politice şi sociale, denumite ”Ziua mâniei” şi care au avut drept model revoltele din Tunisia soldate cu fuga preşedintelui Zine El Abidine Ben Ali. Manifestaţiile au fost prefaţate de critici vehemente împotriva preşedintelui Hosni Mubarak, postate pe internet, şi de apeluri la proteste împotriva sărăciei şi represiunii. La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul egiptean a demisionat, iar la 11 februarie, în urma presiunii maselor, care nu au acceptat anunțul lui Mubarak că nu va mai candida, fostul președinte a demisionat, cedând puterea armatei. În prezent, Hosni Mubarak se află într-un spital militar din Cairo, fiind judecat pentru că a ordonat uciderea manifestanților. Procurorii au cerut recent ca el să fie condamnat la moarte.
<iframe src="http://www.youtube.com/embed/tJzrJEss-zk" width="560" frameborder="0" height="315"></iframe>