În fiecare an, în această perioadă  încep infecțiile cu virus West Nile, care, în unele cazuri, se soldează cu deces, mai ales la pacienții cu co-morbidități. 

Primul caz de anul acesta a fost confirmat la un bărbat de 66 de ani care a locuit în Beceni, județul Buzău, după ce a fost înțepat de țânțari. Bărbatul este de origine din Prahova, dar a locuit în comuna buzoiană înainte de a fi infectat, mai exact între 16 mai și 1 iunie.

După ce a fost înțepat de un țânțar purtător, bărbatul a dezvoltat meningită cu virus West Nile, de care s-a tratat în Prahova.

În România, anul trecut, s-au înregistrat opt decese din cauza infecției cu West Nile: în Călăraşi, Constanţa,  Bucureşti, Buzău, Iaşi, Olt, Teleorman şi Vrancea. În perioada 03 iunie - 27 noiembrie 2019 au fost înregistrate 66 cazuri de infecţie cu virusul West Nile.

În fiecare an, în această perioadă  se înregistrează o creștere a numărului de cazuri de infecție cu virus West Nile, care din păcate, în unele cazuri se soldează cu deces, mai ales la pacienții cu co-morbidități.

Specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății  pun că infecția cu virus West Nile nu se transmite  de la om la om, ci doar prin înțepătură de țântar.

Circa 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care identificaţi semnele şi simptomele de mai jos, specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii vă recomandă să vă prezentaţi la cel mai apropiat cabinet medical:

•febră

•durere de cap intensă

•dureri musculare

•vărsături

•erupţii cutanate

În cazurile severe, complicate  care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecțiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apare şi alte simptome:

•rigiditate a gâtulu

•sensibilitate crescută la lumină

•convulsii

•frisoane

•oboseală cronică

•slăbiciune musculară

Ministerul Sănătăţii recomandă populației mai multe măsuri de protecţie:

– evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;

– utilizarea substanţelor repelente de ţanţari;

– montarea de plase la ferestrele locuințelor pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor;

– limitarea deplasărilor zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.)

– asigurarea măsurilor de desecare a bălților cu apă din jurul gospodăriilor;

– îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei și a gunoiului menajer.

Nu există vaccin sau tratament antiviral specific.