VINDECARE. Cele două proiecte care vor reprezenta România la Bienala de la Veneţia, "Performing History" şi "Romanian Cultural Resolution", marchează desprinderea de obsesiile comunismului.

"În general cultura din est - aici este inclusă şi cultura recentă română - nu mai are nevoie de validare din partea Occidentului, aşa cum diferenţele socio-politice între est şi vest au început să se dizolve, iar obsesia plecării sau a emigrarii s-a mai calmat", spune Adrian Bojenoiu, reprezentant al Centrului pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere, trecând în revistă tendinţele pe care artele vizuale din România le-au dezvoltat în ultimii ani, astfel încât să se poată vorbi despre o renaştere şi o reformare a discursului artistic contemporan.

Cel puţin în această zonă, dacă nu în întregul artistic românesc, se anunţă deja de o trecere de la tematicile comunismului, ingredientul principal, dominant până acum în cultura estică şi, implicit, în aceea românească, către teme contemporane propuse, de altfel, de un vest inspirat de temele societăţii de consum, "esteticile relaţionale" sau "arta militantă".

Bilanţul unei etape de exorcizare a unui trecut traumatic ar putea fi făcut, anul acesta, la Veneţia. După ce a făcut vogă în Germania şi a fost prezentat şi în România, la Craiova, proiectul "Romanian Cultural Resolution", realizat de Club Electro Putere şi selectat în urma Concursului Naţional pentru desemnarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, (organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român), va fi prezentat în Noua Galerie a Institutului de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

România va prezenta la acest eveniment şi un al doilea proiect, "Performing History", iniţiat de curatorii Maria Rus Bojan şi Ami Barak, care va fi expus în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Este vorba de două proiecte legate de explorarea unei "traume gri" care-şi urmează cursul firesc spre vindecare şi de situaţia prezentă de regăsire de sine a Estului Europei.

"Pentru a putea genera noi idei, e important să le înţelegem sensul celor vechi, să le adunăm împreună şi să facem o socoteală Deocamdată prezentăm soluţiile artistice de până acum, nu se poate închide dintr-o dată un capitol. România a avut o istorie chinuită şi se reflectă în operele artiştilor, bântuidu-i chiar şi pe cele ale tinerilor", adaugă el.

"Arta din Estul Europei şi-a dezvoltat un discurs ce poate produce rezistenţă discursului artistic occidental, în sensul că nu are nevoie de confirmarea sau de obişnuita acceptare în marea cultură ocidentală. Funcţionează independent, aşa cum a funcţionat şi în lipsa Occidentului, în perioada Războiului Rece", spune Alexandru Niculescu, unul dintre iniţiatorii Clubului Electro Putere.

CALEA VICTORIEI. Prezenţa unei sculpturi din vremea comunismului în fata sediului Club Electro Putere din Craiova este una fantomatică

Artişti români cu vizibilitate mondială

Faptul că România a fost acceptată să participe anul acesta cu două proiecte la eveniment internaţional major al artelor contemporane -bienala de la Veneţia (4 iunie - 27 noiembrie), prezentate în două spaţii diferite, este o dovadă a interesului din ce în ce mai mare din partea lumii faţă de arta contemporană românească.

România încredinţează, pe de o parte, un proiect unei echipe cu experienţă, care îl prezintă pe unul dintre artiştii români consacraţi, Ion Grigorescu. Pe de altă parte, validează o echipă tânără şi ambiţioasă, autoare a uneia dintre cele mai surprinzătoare apariţii pe scena artistică românească, proiectul Club Electro Putere.

Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu se bucură de un dublu succes, ei fiind şi editorii catalogului "Romanian Cultural Resolution", ce va fi publicat anul acesta cu prestigioasa editură Hatje Cantz şi a cărui lansare se va face în cadrul Bienalei de la Veneţia.

Datorită prestigiului pe care îl are editura şi datotită reţelei sale de distribuţie, catalogul, care prezintă artişti români alături de nume celebre din istoria artei, va putea fi găsit pe rafturile librariilor din marile muzee ale lumii. Este pentru prima dată când un numar imprsionat de artişti şi autori de text români au o asemenea vizibilitate la scară internaţională. Faptul că arta românească este mai cunoscută în Occident decât "acasă" este, de altfel, el însuşi un loc comun.

"În Occident putem spune că e vorba de mase de public specializat. E o altă educaţie, oamenii îşi fac mai mult timp pentru artă şi cultură, se informează mai mult, probabil sunt mai curioşi.

Însă e adevarat, artiştii români au o mai mare recunoaştere în străinătate decât în ţară, iar arta lor rămâne reprezentativă pentru est, îşi are originea şi particularităţile aici. Interesant este că o dată cu căderea Cortinei de Fier, ţările din fostul bloc comunist îşi dezvoltă discursuri culturale independente. Poscomunismul este inserat de manifestări naţionale şi locale în aşa fel încât el îşi poate păstra o notă discursivă specifică ţării din care provine. Cultura postcomunistă din România are particularităţile ei care o fac distinctă de postcomunismul polonez, sârbesc sau est-german", explică Adrian Bojenoiu.

Performing History

Catalogul va fi publicat ca supliment special al revistei IDEA artă+societate Proiectul "Performing History", iniţiat de curatorii Maria Rus Bojan şi Ami Barak, vizează o prezentare inedită a operei legendarului artist român Ion Grigorescu, ce include atat lucrări istorice, cât şi lucrări noi, în relaţie cu o serie de noi proiecte ale cuplului de artiste Anetta Mona Chişă şi Lucia Tkacova.

Sub coordonarea scriitorului Bogdan Ghiu şi în colaborare cu editorul Timotei Nădăşan, "Performing History" va beneficia de vizibilitate editorială, catalogul proiectului urmând să fie publicat ca supliment special al numărului 38 al revistei IDEA artăsocietate.

Romanian Cultural Resolution

Un documentar despre curatorii români

Proiectul "Romanian Cultural Resolution", iniţiat de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, constă în transferarea activităţii Centrului pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere în cadrul Bienalei de la Veneţia, cu accent pe etapa editorială şi documentară a evenimentului "Romanian Cultural Resolution", ce are ca scop cercetarea contextului artistic contemporan din România.

"Va fi realizat şi un documentar, film care urmează să fie produs începând din luna februarie. Este vorba de o compilaţie de interviuri pe care intenţionam să le luam artistilor şi curatorilor români contemporani", explică Adrian Niculescu, unul dintre fondatorii Club Electro Putere.

Prin participarea unui număr impresionant de artişti, critici de artă şi curatori, "Romanian Cultural Resolution" urmăreşte soluţiile şi tendinţele pe care artele vizuale din România le-au dezvoltat în ultimii ani, făcând să se vorbească atât despre o renaştere şi o reformare a discursului artistic contemporan, cât şi despre un întreg ansamblu de probleme sau situaţii care ilustrează precaritatea condiţiei artistului în contextul local şi nuanţarea celui global în faţa ideii de spectacol şi mercantilism.

Catalogul "Romanian Cultural Resolution" va fi editat de prestigioasa editura Hatje Cantz. Printre participanţi, Pavel Brăila, Mircea Cantor, Alexandra Croitoru şi Ştefan Tiron, Constantin Flondor, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Dan Perjovschi, Cristian Rusu sau Serge Spitzer.