Un summit ce va reuni Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina este prevăzut pentru miercuri la Minsk, în capitala belarusă, într-o nouă încercare de a găsi o soluţie pentru conflictul din estul ucrainean şi a evita astfel “un război total”, a anunţat cancelaria germană într-un comunicat dat publicităţii după o conferinţă telefonică ce a avut loc astăzi între liderii celor patru ţări, transmite AFP.
Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat, potrivit TASS, că o reuniune cu cancelarul german Angela Merkel şi cu omologii săi de la Paris şi Kiev, respectiv Francois Hollande şi Petro Poroşenko, urmează să aibă loc la 11 februarie la Minsk, dacă ei vor reuşi până atunci să cadă de acord “asupra unor puncte” legate de planul de pace pentru Ucraina.
Înainte de reuniunea de miercuri de la Minsk, o întâlnire la nivel de miniştri adjuncţi de externe din cele patru ţări va avea loc luni la Berlin, a indicat o sursă diplomatică rusă, citată de TASS.
Potrivit comunicatului cancelariei germane, “semnatarii acordurilor de la Minsk” din septembrie anul trecut intenţionează, de asemenea, să se întâlnească până miercuri la Minsk. Este vorba de reprezentanţii OSCE, Rusiei şi Ucrainei, precum şi de cei ai liderilor separatiştilor proruşi din estul Ucrainei.
Aceste demersuri se înscriu în cadrul iniţiativei de pace “a ultimei şanse” lansate săptămâna trecută de preşedintele francez şi cancelarul german în contextul degradării situaţiei din estul ucrainean. Francois Hollande şi Angela Merkel s-au aflat joi la Kiev şi vineri la Moscova, pentru discuţii cu Petro Poroşenko şi Vladimir Putin, discuţii care au durat peste 10 ore.
Dorind să impulsioneze negocierile-maraton de zilele acestea, secretatul american John Kerry a vorbit despre o soluție politică la conflictul din Ucraina. "Şi vrem de asemenea să spunem că nu există o soluţie militară. Soluţia este politică, diplomatică", a adăugat el, în interviul ce urmează a fi difuzat integral astăzi. Declarațiile lui Kerry vin să atenueze temerile privind ipoteza livrării de arme letale Ucrainei.
Un eșec la Minsk va avea consecințe majore. Analiștii subliniază însă că decizia luată joi de miniștrii Apărării din țările NATO, în vaza căreia vor fi înființate șase noi comandamente în cele trei țări baltice, Polonia, România și Bulgaria, alături de suplimentarea la 30.000 a forțelor Alianței desfășurate în estul Europei, este în primul rând o confirmare a faptului că blocul militar nu mai vede criza ucraineană drept una temporară și se pregătește astfel de o confruntare, posibil și militară, pe termen lung.
Deși discursul favorabil livrării de armament letal Ucrainei s-a mai temperat în ultimile zile, probabil pentru a face loc ultimului asalt diplomatic, un eșec la Minsk și orice noi poziții cucerite ulterior de separatiștii ucraineni pro-ruși, mai ales de-a lungul litoralului Mării Azov, unde insurgenții urmăresc crearea unui coridor terestru către Crimeea, vor redeschide dezbaterea pe tema înarmării Ucrainei.