Deși are mai puțin de două kilograme, uliul porumbar este unul dintre cei mai capabili vânători. Cu o anvergură de 1,2 metri, pasărea atacă în special găini și porumbei.
Gospodarii din mediul rural detestă uliul porumbar. Pasărea maiestuoasă, în ciuda aspectului, este un prădător feroce care atacă mai toate păsările din ogradă. Atacă în special găinile și porumbeii, dar și alte păsări domestice.
Uliul porumbar, pasărea care face prăpăd în curțile românilor
Uliul porumbar este o pasăre prădătoare de talie medie și nu cântărește mai mult de 800 de grame. Interesant este că femelele ot cântări de două ori mai mult decât masculii. Lungimea corpului variază între 50-56 de centimetri pentru masculi, în timp ce femelele pot atinge până la 70 de centimetri.
Când își deschide aripile, uliul porumbar are o anvergură de până la 1,2 metri, fapt ce îl plasează în categoria păsărilor răpitoare cu aripi scurte. Însă, acest lucru îl ajută să zboare mai ușor printre copaci și arbuști.
Uliul este o specie destul de comună în România. Denumirea prădătorului diferă în funcție de zonă. Uliul găinilor, uliu, uliu porumbar, huliu, herete sau corui sunt câteva din denumirile pe care le are acest prădător.
Atacă în special găinile și porumbeii
Din cauza defrișarilor masive, uliul porumbar și schimbat habitatul. Dacă în trecut putea fi observat și în regiunile de deal și de câmpie, acum îl mai putem vedea doar în zonele de pădure. Poate fi admirat în podișul Transilvaniei, Subcarpații Moldovei, Munteniei și Olteniei.
Uliul porumbar nu este o pasăre apreciată de gospodarii cu animale de curte. Este un vânâtor extrem de eficient șu nu de dă înlături să atace păsările domestice, de altfel principalul motiv pentru care este detestat.
În România sunt trei specii de uliu porumbar
De-a lungul timpului vânătorii au organizat acțiuni ample pentru reducerea numărului de ulii. Fie i-au împușcat, fie au montat capcane. Cu toate acestea, pasărea a supraviețuit.
În țara noastră găsim trei subspecii de uliu porumbar, cea mai des întâlnită este subspecia central est-europeană, denumită științific Accipiter gentilis gallinarum. Pe linia Dunării și în sudul țării, la începutul secolului XX a fost identificată subspecia balcanic-caucaziană, denumită și Accipiter gentilis marginatus, informează descoperă.ro.