"Banii sunt câţi sunt şi trebuie să alegem bine pe ce să fie cheltuiţi", avertizează o sursă diplomatică a unuia dintre partenerii net contribuitori (cei care contribuie mai mult decât primesc). Această sursă indică faptul că două treimi din resurse sunt alocate politicii agricole comune şi fondurilor structurale, astfel încât este esenţial să se reducă în aceste capitole pentru a finanţa domenii precum cercetarea, dezvoltarea tehnologică sau controlul la frontiere.
Comisia a propus o reducere de 11% a fondurilor de coeziune şi 15% a celor agricole, şi o creştere a fondurilor pentru cercetare (cu 29% mai mult) sau securitate (cu 84% mai mult), şi o creştere imensă a Fondului european de apărare (de la 600 milioane la 11,5 miliarde de euro). Dar presiunea Franţei pentru agricultură şi cea a aşa-numiţilor prieteni ai coeziunii (un grup în care Spania militează) în favoarea fondurilor structurale aspiră să înmoaie uşor reducerile, chiar cu costul mutilării noilor ambiţii. Domeniul cel mai expus riscurilor, potrivit unor surse diplomatice, este Fondul european de apărare "pentru că nu există nimeni care să-l apere cu orice preţ".
Austeritate şi risipă
Rezultatul ar putea fi bugete ca de obicei (peste 50% concentrate pe subvenţiile tradiţionale), dar mai scăzute. În ciuda anvergurii sale limitate (indiferent de cifra finală, aceasta nu va reprezenta mai mult de 2% din cheltuielile publice în Europa), negocierea va declanşa o mare bătălie politică ce spune mai multe despre lipsa de ambiţie comunitară a majorităţii membrilor, decât despre o luptă de utilizare între austeritate şi risipă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
