Criza economică provocată de pandemia de COVID-19 se anunță mai gravă decât recesiunea din 2009, potrivit unui document intern al Comisiei Europene, consultat de Euractiv.
Pandemia a paralizat economiile majorității statelor membre. Fabricile și-au închis temporar porțile și în anumite sectoare, cum ar fi vânzările cu amănuntul sau turismul, cererea s-a prăbușit din cauza măsurilor de izolare impuse de guverne pentru a stăvili răspândirea virusului.
Comisia nu a făsut o estimare exactă a nivelului până la care se va contracta economia din cauza actualei crize sanitare, deoarece epidemia nu a atins încă apogeul.
Însă un document intern cu data de 30 martie prevede deja repercusiuni mai grave decât cele provocate de criza financiară din 2009.
„Ținând cont de perturbările în planul ofertei, de capacitatea de producție a țărilor și de lanțurile productive mondiale (intra- și extra-comunitare), ne putem aștepta în mod rezonabil la o criză mondială mai profundă decât marea recesiune din 2009”, arată documentul.
Atunci, PIB-ul a scăzut cu 4,3%.
Potrivit Comisiei, impactul global al crizei va depinde de durata măsurilor adoptate pentru stăvilirea răspândirii virusului.
În raportul citat, executivul european notează că la început, atunci când criza se limita la China, principala problemă economică o reprezentau efectele indirecte ale perturbării lanțurilor de aprovizionare internaționale.
Astăzi, însă, problema este suspendarea activităților economice ne-esențiale în țările din lumea întreagă, mai ales Europa.
Aceste efecte asupra cererii se fac simțite puțin câte puțin, în special în sectoarele transporturilor, turismului, hotelurilo și restaurantelor.
O revenire puternică a economiei (în formă de V), care nu dă semne că își va reveni curând, nu este probabilă.
„Evoluțiile recente arată că ne adâncim într-o criză mondială gravă a cererii. În timp ce unitățile de producție din China pregătesc reîntoarecea la normalitate, indicatorii internaționali nu revin la nivelurile lor anterioare”, afirmă documentul.
În plus, Comisia avertizează că răspândirea virusului în Statele Unite, unde se înregistrează cel mai mare număr de cazuri, „riscă fără îndoială să prelungească impactul crizei până la sfârșitul verii”.
Este de așteptat un efect de domino. „Impactul unul al doilea val de repercusiuni provocate de incertitudini și de pierderi financiare nu pot fi măsurate în această fază”, precizează documentul.
Pe de altă parte, pe măsură ce criza se agravează, efectele asupra economiei reale riscă să se extindă și în sectorul financiar.
Din acest punct de vedere, guvernele ar trebui să adopte în scurt timp măsuri suplimentare. Comisia spune că „va fi poate necesară” naționalizarea întreprinderilor din principalele sectoare ale economiei, cel puțin temporar, pentru injectarea de capitaluri suplimentare în alte domenii.
Totuși, executivul european avertizează în legătură cu injecțiile de lichidități în întreprinderile aflate în dificultate, care se prăbușesc sub „creanțe dubioase”.
Până în prezent, statele membre UE au stabilit un plan de relansare bugetară care se ridică în medie la 2% din PIB-urile naționale și au furnizat lichidități cifrate la 13% din PIB.
Însă Banca Centrală Europeană recomandă dublarea valorii acestor măsuri de relansare, care ar trebui să atingă 4% din PIB.