La inițiativa a 11 state comunitare, Bruxellesul a repus pe tapet o inițiativă mai veche, dar actualizată între timp, de stocare a datelor pasagerilor companiilor aeriene.
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de măsuri pentru combaterea amenințărilor teroriste, în contextul dezbaterilor aprinse provocate de atentatele de la Paris de la începutul acestei luni. Noile măsuri, o versiune actualizată a unei inițiative respinsă în 2013 de Parlamentul European, vin ca urmare a presiunilor exercitate de 11 țări comunitare ca urmare a masacrului din capitala franceză.
Cu ochii în farfurie
Elementul central al noii strategii propuse de Comisia Europeană este o bază de date cu numele tuturor pasagerilor companiilor aeriene care operează în spațiul comunitar (Passenger Name Record). Astfel, operatorii aerieni sunt obligați să livreze acestei baze de date 42 de tipuri de informații despre pasagerii lor, pornind de la datele din documentele de călătorie, adresă, data și locul nașterii, naționalitate, date de contact, dar și preferințele culinare ale acestora, în cazul în care, de exemplu, un pasager cere un anumit tip de mâncare la bordul avionului. Cel mai probabil, experții europeni în securitate pornesc de la premisa că, dacă un pasager cere mâncare de tip „halal”, care respectă principii ale islamului, atunci respectivul va fi supus unei monitorizări mai atente. Toate datele transmise de companiile aeriene vor fi stocate timp de cinci ani, perioadă în care poliția și serviciile secrete le vor putea utiliza, se mai arată în strategia publicată ieri de ziarul britanic The Guardian. Societatea civilă a avertizat deja că va contesta noul pachet de măsuri.
Reacție comună
Astăzi, la Riga, miniștrii de Interne ai UE vor relua discuțiile pe tema necesității unei astfel de baze de date, unul din promotorii cei mai fermi fiind Marea Britanie. Oficialii comunitari care susțin astfel de măsuri vor trebui să convingă însă și Parlamentul European, după votul negativ dat acum doi ani. Nevoia unui pachet comun de măsuri la nivelul UE este dezbătută tot mai fervent la Bruxelles. De altfel, și în România, Curtea Constituțională a susținut, în motivarea deciziei din 21 ianuarie, prin care a fost declarată ca fiind neconstituţională Legea privind securitatea cibernetică, că, la data soluţionării cauzei, „nu există la nivelul Uniunii Europene un act normativ în vigoare cu privire la securitatea cibernetică”.