Tinerii care doresc să-şi facă o fermă în mediul rural pot profita de noul apel de proiecte finanţate din fonduri europene şi pot depune planul de afaceri până la jumătatea lunii ianuarie 2012.
Dacă aţi obosit de zgomotul oraşului şi aveţi între 18 şi 40 de ani, aveţi toate şansele să obţineţi între 12.000 şi 40.000 de euro bani europeni cu care să vă puneţi pe picioare o mică afacere în agricultură. Fondurile vin prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), gestionate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi pot fi obţinute de persoanele care îşi depun dosarele până pe data de 13 ianuarie 2012. Ieri a fost prima zi din cel de-al şaselea apel al Măsurii 112 din PNDR. În total, până în luna iunie 2011, la acest program de încurajare a tinerilor să se mute în mediul rural au aplicat peste 10.600 de tineri care aveau proiecte în valoare totală de peste 220 milioane euro. Totuşi, în urma selecţiei, au primit bani doar 5.708 persoane, spun reprezentanţii APDRP. Ce trebuie să cunoască un viitor agricultor care vrea să ia fonduri europene? În primul rând, termenul "UDE" - unitate de dimensiune economică. Fiecărui tip de exploataţie sau animal îi corespunde un anumit număr de UDE şi este nevoie de cel puţin 6 UDE pentru a accesa fonduri UE, adică, de exemplu, de 8 stupi de albine, 26 de viţeluşi şi văcuţe, 80 de oi sau 5 hectare de livadă, explică oficialii APDRP. Facturi numai pentru 30% din sumă Potrivit acestora, atunci când vor să profite de banii europeni pentru a începe o afacere la ţară, românii trebuie să fie foarte atenţi la legalitatea şi corectitudinea documentelor terenului. Partea bună pentru cei care reuşesc să acceseze banii europeni este modul în care se folosesc, mult mai puţin restrictiv decât în cazul altor programe. Astfel, după semnarea contractului, se alocă automat 60% din bani, restul de 40% urmând să intre în cont după realizarea proiectului, care poate dura cel mult cinci ani. Un alt avantaj, subliniază reprezentanţii APDRP, este faptul că trebuie aduse facturi doar pentru 30% din suma contractată. Analiza dosarului de finanţare durează circa trei luni, însă practica arată că aveţi nevoie de mai multă răbdare.
5.700 de tineri fermieri şi-au început o afacere la ţară cu bani europeni până la jumătatea acestui an
Creşte speranţa de viaţă cu zece ani Viaţa la sat, sănătate şi pentru buget, şi pentru inimă
Viaţa la ţară, în aer curat, cu multă mişcare şi alimente în marea lor majoritate naturale adaugă încă 10 ani speranţei de viaţă, spun medicii. Incidenţa afecÂţiÂuniÂlor respiratorii, obezităţii şi a bolilor asociate (diabet, boli de inimă) e mult mai mică în rândul oamenilor care trăiesc în mediul rural faţă de cei de la oraş. Munca subţiază talia "Alimentele produse în gospodărie nu sunt ecologice, dar au un avantaj clar faţă de cele din comerţ: sunt proaspete, nu conţin aditivi, sunt mai sigure pentru sănătate şi aş spune că au şi un gust mai bun. În plus, munca din gospodărie asigură mult peste cele 30 de minute de efort fizic recomandate zilnic, ceea ce înseamnă un risc mai mic de boli de inimă sau diabet. Cei din mediul rural au şi plămânii mai sănătoşi, pentru că poluarea este minimă", explică medicul nutriţionist Eduard Adamescu, de la Cabinetul de diabet, nutriţie şi boli metabolice "Calea Moşilor", din Bucureşti. Soţii Marinescu au simţit pe propria lor piele schimbările. S-au mutat anul trecut în Chiajna, după ce au locuit timp de 20 de ani într-un cartier aglomerat din Bucureşti. Spun că viaţa la ţară îi costă mai puţin, au început să mănânce mai sănătos, iar munca în gospodărie i-a făcut chiar mai răbdători. "Nu mai cumpărăm legume şi carne, le producem în casă" Soţii Marinescu au vândut apartamentul din Militari şi şi-au cumpărat o casă la ţară, iar restul banilor i-au pus deoparte. Viaţa la ţară înseamnă însă mult mai multe economii. "Nici cu mâncarea nu mai cheltuim atât de mult: cartofii, ceapa, roşiile şi alte legume pe care le cultivăm ne ajung pentru consumul propriu. Mai creştem şi câţiva pui, deci ouă şi carne nu prea cumpărăm. Mi-am împlinit visul de o viaţă şi am şi câţiva stupi. Ce am mai observat: munca în gospodărie, cu pământul, te face mai răbdător, mai calm. Plus că ne cunoaştem vecinii, avem o viaţă socială mai activă", poÂvesteşte Dumitru Marinescu, în vârstă de 53 de ani.
"Munca în gospodărie asigură peste cele 30 de minute obligatorii de efort fizic. Deci, un risc mai mic de diabet şi boli de inimă." Eduard Adamescu, medic nutriţionist şi diabetolog
Recomandările noastre
