Josep Borrell a arătat la Rabat dorința Europei de a aprofunda cooperarea cu regatul în ciuda controverselor din jurul „Marocgate” și a problemei sensibile a Saharei de Vest.

Vizita în Maroc a lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, care va avea loc de joi 5 până sâmbătă, 7 ianuarie, și-a propus să reînvie și să aprofundeze relația, deja veche, dintre cei douăzeci și șapte și Maroc. Pe plan economic, energetic, de securitate sau de migrație, proiectele dintre Uniune și regat se înmulțesc. La nivel politic, relația rămâne puternică – în 2022, cea mai mare parte a comisarilor europeni a mers la Rabat. Dar anumite dosare încă tulbură relația, în mod special ancheta asupra recentului scandal de corupție din Parlamentul European, care arată spre Qatar și Maroc. 

Josep Borrell, a cărui vizită a fost anulată în septembrie 2022 în urma unei declarații care apăra dreptul Saharei de Vest de a-și decide viitorul, a încercat să risipească neînțelegerile și să întărească legăturile, întâlnindu-se cu Aziz Akhannouch, premierul marocan, și cu Nasser Bourita, ministrul de externe al țării.

În ceea ce privește aprofundarea parteneriatului, șeful diplomației europene a anunțat instituirea „unui dialog la nivel înalt privind securitatea” pentru a lupta „împreună împotriva amenințărilor la adresa securității noastre și împotriva terorismului din vecinătatea noastră imediată”, în special în Sahel.

De asemenea, Borell a făcut referire la o „cooperare consolidată între UE și Maroc în instituțiile multilaterale. Dorim să ne asigurăm că inițiativele desfășurate în comun de țările din Nord și Sud fac posibilă relansarea acțiunii multilaterale privind provocările globale”. 

De la războiul din Ucraina până la schimbările climatice, subiectele nu lipsesc. La nivel economic și climatic, Europa și partenerul său comercial principal din Africa, cu 45 de miliarde de euro în comerț, vor accelera implementarea parteneriatului lor ecologic, pentru a facilita tranziția energetică.

 „Toleranță zero” pentru corupție

Totuși, contextul vizitei lui Borrell este complex, fiind la câteva săptămâni după dezvăluirea unor cazuri de corupere a aleșilor europeni de către state străine. Ancheta efectuată de justiția belgiană în cadrul anchetei a dus la arestarea, în decembrie 2022, a fostului europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri și a vicepreședintelui grec al Parlamentului European, Eva Kaili. Potrivit presei belgiene (Knack, Le Soir), Panzeri era în legătură cu DGED, serviciul de informații externe din Maroc, și ar fi primit bani și produse din acea țară printr-un diplomat aflat la post în Polonia. 

Fără a intra în detalii sau a recunoaște vreo implicare a țării sale, ministrul Bourita a criticat, în cadrul unei conferințe de presă comună de joi cu Joseph Borrell, „atacurile media” împotriva Marocului, destinate, în opinia sa, „a slăbi relația dintre Rabat și Uniunea Europeană. În replică, Borrell a vrut să fie mai sincer și mai clar, spre surprinderea publicului. „Evident că am atins [în discuțiile noastre] ancheta în curs privind acuzațiile de corupție împotriva membrilor Parlamentului European”. Diplomatul european s-a declarat „îngrijorat de aceste evenimente care au fost raportate în presă. Sunt îngrijorătoare și acuzațiile grave. Poziția Uniunii Europene este clară: nu poate exista impunitate pentru corupție. Toleranță zero pentru corupție.”

t/ Marocul denunță „o hărțuire juridică”

S-a discutat și chestiunea extrem de sensibilă a Saharei de Vest. „Știu care este importanța acestui subiect pentru Maroc”, a spus Borrell. „Voi repeta aici că Uniunea Europeană sprijină acțiunile Națiunilor Unite și inițiativele trimisului special al secretarului general ONU care vizează ajungerea la o rezoluție politică echitabilă, realistă, pragmatică, durabilă și reciproc acceptabilă și care se bazează pe compromis, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”.

În timp ce Comisia și Consiliul Uniunii Europene încearcă de mulți ani să evite acest subiect, iar Germania, Franța sau Spania, trei nume grele ale Uniunii, susțin deschis planul de autonomie al acestui teritoriu – controlat în proporție de 80% de Maroc începând din 1976  – propus de Regat. Acest plan este din nou în centrul tensiunilor.

În septembrie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat două acorduri comerciale cu Marocul în domeniul pescuitului și al agriculturii. În motivare se arată că aceste texte au ignorat „consimțământul poporului din Sahara Occidentală”, ca urmare a „statutului distinct și separat” recunoscut al acestui teritoriu. 

„A fost a șasea oară când justiția europeană a sancționat acest tip de acorduri comerciale”, își amintește cercetătorul Hugh Lovatt, de la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). Și a șasea victorie legală a Frontului Polisario, mișcarea de independență din Sahara, care s-a angajat într-un război de „gherilă judiciară” împotriva Marocului.

În timp ce ministrul Bourita a criticat această „hărțuire juridică”, Borrell a amintit că „lucrăm în cadrul statului de drept. Trebuie să respectăm deciziile instanțelor de judecată, să păstrăm cadrul legal și să-l adaptăm atunci când este necesar”, notează lemonde.fr

În așteptarea următoarei hotărâri, după dublul recurs introdus de Comisie și Consiliu cu privire la cele două hotărâri din septembrie 2021, UE se află într-un impas. „Din cauza Saharei de Vest, prin prisma relației sale cu Marocul, Consiliul se află acum prins între dorințele politice și obligațiile legale, fără nicio posibilitate realistă de a merge mai departe”, a spus Lovatt. Potrivit acestuia, „este imposibil să separăm relațiile UE cu Sahara de Vest și Maroc de conflictul mai larg. Prin urmare, rezolvarea acestei chestiuni este în interesul UE.”

(Traducerea Rador)