Uniunea Europeană explorează modalități legale care ar putea permite companiilor europene să renunțe la contractele de livrare a gazelor cu Rusia. Fără a fi obligate, însă, să plătească despăgubiri. Potrivit unei investigații realizate de Financial Times, Comisia Europeană evaluează în prezent clauzele contractuale existente. Inclusiv posibilitatea invocării forței majore. Este o prevedere care, dacă ar fi aplicabilă, ar putea permite rezilierea obligațiilor contractuale fără consecințe financiare.

„Dacă ideea principală este să nu mai plătim Rusiei, atunci plata compensațiilor ar anula scopul întregii strategii”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.

Acest demers evidențiază provocările majore cu care se confruntă blocul comunitar în efortul de a elimina dependența energetică de Rusia și de a reduce resursele financiare care alimentează efortul de război al Kremlinului în Ucraina. Deși gazele rusești prin conducte reprezintă în prezent aproximativ 11% din totalul importurilor UE – în scădere față de cele circa 40% din 2022 – volumul de gaze naturale lichefiate (GNL) importat din Rusia a crescut considerabil în ultimii trei ani.

Ce plan are Uniunea Europeană în privința Rusiei

Echipele juridice ale Comisiei analizează aceste aspecte în contextul unei strategii mai ample de renunțare la combustibilii fosili de origine rusească până în 2027. Totodată, UE încearcă să încheie un nou acord energetic cu Statele Unite, în contextul în care Washington a devenit cel mai mare furnizor de GNL al Europei, văzut ca principală alternativă la gazul rusesc.

Între februarie 2024 și februarie 2025, blocul comunitar a plătit aproximativ 21,9 miliarde de euro pentru importuri de petrol și gaze din Rusia, potrivit datelor Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA).

Publicarea noii strategii energetice a fost amânată, în parte, din cauza opoziției Ungariei și Slovaciei – principalele state care mai importă gaze rusești prin conducte. Alte amânări au fost cauzate de incertitudini privind viitorul gazoductului Nord Stream, dar și de discuțiile comerciale în curs cu administrația americană, în contextul tarifelor anunțate de fostul președinte Donald Trump.

„Este o chestiune complexă”, a declarat un diplomat european. „Unde se plasează SUA în acest tablou? Cum putem diversifica cu adevărat sursele de energie?”, a completat acesta.

Documentul strategic urmează să fie gata într-o lună

Totuși, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat pentru Financial Times că documentul strategic urmează să fie publicat în „trei-patru săptămâni”.

În ciuda presiunilor exercitate de Bruxelles, unele state membre rămân rezervate în privința unei măsuri obligatorii de rupere a contractelor cu Rusia, mai ales în cazul gazului lichefiat. Există temeri că un astfel de pas ar putea duce la creșteri semnificative de prețuri, într-un context economic deja tensionat de instabilitatea geopolitică.

Comisia Europeană a oferit statelor membre posibilitatea de a bloca accesul operatorilor din Rusia și Belarus la infrastructura portuară sau conductele de gaze ale UE. Totuși, miniștrii au atras atenția că această măsură nu le oferă cadrul legal necesar pentru a impune companiilor să renunțe unilateral la contractele existente.

Ce slăbiciuni are planul gândit de Uniunea Europeană în privința gazului rusesc

Una dintre dificultățile principale este caracterul confidențial al acestor contracte, ale căror termeni variază considerabil. Invocarea conflictului din Ucraina drept cauză de forță majoră ar putea fi insuficientă din punct de vedere juridic, au subliniat oficiali europeni.

Think-tank-ul Bruegel a pledat recent pentru introducerea unor tarife vamale în locul unei interdicții totale a importurilor de gaze din Rusia. Potrivit experților Bruegel, tarifele ar putea genera venituri pentru bugetul UE și ar forța furnizorii ruși să reducă prețurile pentru a rămâne competitivi. Spre deosebire de sancțiunile directe, tarifele necesită doar sprijinul majorității statelor membre pentru a fi implementate.

„Este nevoie urgentă de o soluție eficientă și comună privind importurile de gaze rusești. În caz contrar, Rusia ar putea recurge din nou la livrări selective, pentru a provoca tensiuni între statele membre”, au avertizat analiștii Bruegel.